Cum se explică rezultatul alegerilor regionale din Franţa?

Rezultatele primului tur al acestor regionale confirmă – dacă nu chiar amplifică – estimările realizate de institutele de sondaje în ultimele zile şi săptămâni de campanie. Ieşit în fruntea a 6 regiuni din 13, partidul extremei drepte – şi în particular preşedinta sa Marine Le Pen – îşi câştigă lejer pariul de a deveni primul partid din Franţa. De partea lor, « republicanii » lui Nicolas Sarkozy decepţionează nereuşind să iasă în frunte decât în 5 regiuni. In fine, socialiştii se clasează pe primul loc în 2 regiuni şi rezistă deci mai bine decât preziceau analiştii chiar dacă degringolada lor e uriaşă : PS conducea după precedentele alegeri regionale din 2010, 21 de regiuni din 22.

Pentru Nicolas Sarkozy înfrângerea e cea mai usturătoare întrucât « un FN puternic nu face decât să-i diminueze leadershipul fostului preşedinte. Ori acesta revenise în politică tocmai ca să frâneze avansul extremiştilor de dreapta » reaminteşte ziarul Libération. Victoria la finish, după turul doi de duminica viitoare, a partidului LR (ex-UMP) este pentru moment eclipsată de scorul istoric de mare al Frontului naţional. « De ce i-a fost frică lui Sarkozy – să iasă pe locul doi – nu a scăpat » notează ziarul Le Monde.

Socialiştii, fideli principiilor lor – cu riscul asumat de a pierde numeroşi aleşi locali – au decis să-şi retragă listele din 2 regiuni pentru a bara calea Frontului naţional. « E un sacrifiu mare – nu vom avea aleşi timp de 5 ani în respectivele regiuni – dar intrăm în rezistenţă » a spus Jean-Christophe Cambadélis, primul secretar al PS. E greu de analizat impactul acestei strategii de retragere. Mai ales că în unele regiuni avansul pentru extremiştii de dreapta e atât de mare că şi în caz de duel tot candidatul lor ar urma să câştige.

Trei săptămâni după sângeroasele atacuri teroriste care au îndoliat Parisul, o serie de responsabili socialişti sperau într-o remobilizare a electoratului lor. « Ei mizau în particular pe o traducere în urnele regionalelor a saltului impresionant de popularitate de care a beneficiat preşedintele Hollande după atentatele din 13 noiembrie » notează Libération. Ori electoratul s-a mobilizat mai mult la primul tur – plus 4 puncte faţă de precedentele alegeri din 2010 – dar de acest interes mai mare a profitat înainte de toate Frontul naţional. Un partid care a câştigat mult şi de pe urma actualului climat post-atentate.

Dacă mobilizarea electoratului frontist e mai mare decât în celelalte tabere politice – lucru care-i dă ocazia să înregistreze scoruri mari încă din primul tur – partidul extremist nu mai dispune apoi la turul doi de practic niciun « rezevor » de alegători. In schimb socialiştii se pot baza, teoretic, duminica viitoare pe un număr de voci suficient de mare de la listele de stânga eliminate după primul tur încât să nu li se strice complet seara electorală.