Un nou pasaj din cartea de memorii a Adrianei Săftoiu. Dezvăluiri despre Teodor Baconschi și Cristian Preda:
„Pe Teodor Baconschi eu l‑am propus spre angajare. La fel şi pe Cristi Preda. De nici unul Traian Băsescu nu era prea încântat. Amândoi s‑au autopropus la Cotroceni, după ce rămăseseră fără posturi în organigrama puterii. Primul nu avea nici un alt loc de muncă. Într‑o discuţie de dinaintea angajării, Baconschi mi‑a explicat că era şi într‑o situaţie locativă nefericită. Premierul Tăriceanu desfiinţase postul de secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, pe care îl ocupase Baconschi, iar mandatul lui Preda nu mai fusese prelungit odată cu terminarea Anului Francofoniei (2006).
(…) 27 martie 2006. Suntem în avionul prezidenţial, în drum spre China. La fereastră, secretarul de stat Teodor Baconschi. Îi ţine locul lui Mihai‑Răzvan Ungureanu. Citeşte Nicolas Bouvier, Rostul lumii. Traian Băsescu îl priveşte cu coada ochiului, deloc apreciativ. De fapt, nu se plac reciproc şi nu fac prea multe eforturi ca să mascheze asta. „Domnule secretar de stat, sper că nu vă deranjez din lectură, dar mă aşteptam să îmi prezentaţi dosarul acestei vizite.” Tonul e rece şi taie aerul ca un ciob de gheaţă. Baconschi nu pare foarte impresionat. Răspunde lent la admonestarea sesizată în vocea Preşedintelui. Pentru cei din echipa de la Cotroceni e limpede că domnul Baconschi nu se va bucura de amabilitatea Preşedintelui.
Vizita se termină cu o celebră conferinţă de presă, unde ziaristul Mircea Marian îl întreabă pe Traian Băsescu (aflat în China !) când condamnă comunismul. Stupoare din partea tuturor. E prea mult, chiar şi pentru cei mai anticomunişti din delegaţie. În avion, Preşedintele se duce glonţ în compartimentul ziariştilor. Îl face „nărod“ pe Mircea Marian şi îl întreabă cum a putut să pună acea întrebare. „Domnul Baconschi mi‑a sugerat întrebarea”, răspunde senin ziaristul. Baconschi e undeva în spatele aeronavei, o zonă unde li se permitea ziariştilor să fumeze. A evitat tot drumul discuţia cu Preşedintele. Comentariile ar părea acum cleveteală răutăcioasă, dar sigur Traian Băsescu nu a uitat niciodată atitudinea lui Baconschi. Atunci când i‑am propus să îl angajăm, ne aflam în contextul în care două funcţii de consilier prezidenţial deveneau vacante, după plecarea lui Claudiu şi a lui Theodor Stolojan. (…) L‑a acceptat pe Baconschi în echipă, dar m‑a avertizat că nu se dă în vânt după el. L‑ar fi preferat ambasador, mai departe de Palat.” („Cronică de Cotroceni” – Adriana Săftoiu)
