Transportul feroviar reprezintă una dintre cele mai eficiente şi ieftine soluţii pentru deplasarea mărfurilor pe distanţe lungi. În România, însă, importanţa strategică a căii ferate a fost diminuată în ultimele două decenii, pe fondul investiţiilor insuficiente şi al orientării transportului către rutier. Anul trecut pe calea ferată au fost transportate doar 40 milioane de tone de mărfuri anul trecut, faţă de circa 43 milioane de tone de mărfuri anul anterior, cel mai mic nivel din ultimele două decenii. Spre comparaţie, în 2019, pe calea ferată traficul de mărfuri se ridica la 59 milioane de tone, potrivit datelor de la Statistică citate de ZF.
Un singur tren de marfă ar putea înlocui zeci de camioane, reducând astfel traficul rutier, poluarea dar şi costurile de întreţinere a infrastructurii rutiere. În plus, Uniunea Europeană consideră transportul feroviar un pilon central al tranziţiei către o economie verde.
Astfel că unul dintre cele mai importante obiective pentru sectorul feroviar se referă la transferarea, până în anul 2030, a unui procent de 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanţe de peste 300 km către alte moduri de transport, cum ar fi transportul pe calea ferată sau pe căile navigabile, se arată în Master Planul General de Transport al României. Acest procent trebuie să depăşească 50% până în anul 2050, cu ajutorul coridoarelor de transport de marfă.
„Pentru realizarea acestui obiectiv va fi necesară dezvoltarea unei infrastructuri feroviare adecvate, eficiente din punct de vedere economic, care să conducă la valorificarea sustenabilă a resurselor energetice şi care să reducă impactul negativi asupra mediului”, arată Programul Investiţional până în 2030.
Pentru atingerea acestui obiectiv se propune dezvoltarea unui sistem feroviar echilibrat şi eficient, competitiv, prin investiţii în îmbunătăţirea semnificativăa infrastructurii feroviare şi modernizarea parcului de material rulant.
În contextul noii politici europene de protecţie şi conservare a mediului, dar şi de atenuare a modificărilor globale cauzate de schimbările climatice, transpusă în viziunea Green Deal a Comisiei Europene, România trebuie să îşi alinieze obiectivele strategice cu tendinţele europene.
Situaţia din teren însă nu arată la fel de optimist ca planurile de pe hârtie din programele de dezvoltare.
Datele de la Statistică arată că pe calea ferată au fost transportate doar 40,5 milioane de tone de mărfuri anul trecut, faţă de 43 milioane de tone de mărfuri anul anterior, cel mai mic nivel din ultimele două decenii. Spre comparaţie, în 2019, pe calea ferată traficul de mărfuri se ridica la 59 milioane de tone, potrivit datelor de la Statistică. Recordul era atins în 1990, cu 218 milioane de tone de marfă.
Practic, în două decenii, calea ferată a pierdut aproape jumătate din volumele de mărfuri transportate. Criza economică din 2009 a provocat primul şoc major, când traficul a coborât la 50,6 milioane de tone. După câţiva ani de revenire modestă, pandemia a adus o nouă contracţie, iar ultimii trei ani au accentuat deteriorarea pieţei.
Altfel spus, în România traficul de mărfuri este în scădere de la un an la altul dat fiind lipsa de investiţii în infrastructura feroviară, deşi transportul de marfă rămâne esenţial pentru sectoare precum industria grea, agricultură dar şi în comerţul internaţional.
