Washingtonul nu a făcut niciodată un secret din pretențiile sale economice privind Europa. De altfel, anterior el a declarat deschis că vrea să-și vândă singur gazul natural lichifiat în Europa și să scoată din joc gazul rusesc, iar acum vrea, la fel de sincer, să câștige din necazurile industriei europene, scrie într-o analiză Vzgliad.
CE SUSȚINE VZGLIAD:
Cum? Statele Unite au adoptat legea privind ”Reducerea inflației”, în baza căreia vor fi reduse taxele și vor fi acordate stimulente în domeniul energetic pentru întreprinderile care se vor deschide pe teritoriul SUA. O lege care a provocat o adevărată furtună de indignare în Uniunea Europeană, pentru că lovește în industria UE. Cancelarul german, Olaf Scholz, și președintele Franței, Emmanuel Macron, au calificat acest lucru drept o concurență neloială din partea SUA și intenționează să angajeze negocieri cu SUA pe această temă, după cum a anunțat publicația Politico.
Dacă negocierile cu SUA vor eșua, UE este gata să ”lanseze o lovitură de răspuns”. Prin care se subînțelege că UE va trebui să-și subvenționeze, la rândul ei, întreprinderile din interiorul UE pentru a denivela avantajele competitive neloiale ale SUA.
Germania și Franța au perfectă dreptate când spun că principalul scop al legii americane nu este reducerea inflației, ci atragerea fabricilor europene în SUA.
În Statele Unite inflația chiar a ajuns la un nivel record, iar americanii nu sunt obișnuiți cu acest lucru. Dar legea în sine nu poate, în realitate, să stopeze creștere prețurilor.
”Scopul legii nu este de a reduce inflația în SUA, obiectivul este ca, prin atragerea de afaceri din întreaga lume în economia americană, să reducă deficitul bugetar, să stimuleze creșterea economică, să transpună în practică ”agenda verde electorală” a lui Biden, depășind, în această privință, China.
De exemplu, Direcția pentru buget a Congresului a apreciat că respectivul act normativ va permite cu adevărat să fie redus deficitul bugetului federal cu 100 de miliarde de dolari, dar că va avea ”doar un impact nesemnificativ asupra inflației”, a explicat Artiom Deev, șeful Departamentului analitic al firmei AMarkets.
În opinia sa, denumirea documentului urmărește doar scopuri propagandistice, deoarece se apropie alegerile pentru Congres, iar partidul lui Biden nu trebuie să piardă. ”În realitate, chiar în SUA economiști renumiți se îndoiesc că legea ar putea duce în mod real la o reducere a inflației. În schimb, se va reuși atragerea de fonduri importante pentru decarbonizarea economiei, pentru strângerea de taxe și refacerea bugetului”, spune Deev.
Dar vestea, mult mai tristă, pentru Macron și Scholz este că sunt puține șanse ca subvențiilor lor de ”răspuns” să modifice în mod radical situația.
În primul rând, diferența de prețuri în SUA și UE la resurse energetice este, pur și simplu, colosală. ”Pe ansamblu, prețurile la energie electrică au crescut de cinci ori anul acesta în Europa, în timp ce compania BASF a anunțat că, în Germania, această creștere a fost de opt ori și a amenințat să-și mute producția în SUA”, a explicat Deev. Prețurile au crescut și în State, dar nu atât de puternic.
În al doilea rând, prețurile nici măcar nu sunt principala chestiune. ”În Statele Unite, oferta de resurse energetice este destul de mare pe piața internă. Chiar dacă situația diferă: de exemplu, în vestul Texasului este mult gaz, în timp ce în nord-est este criză de motorină. Dar în mod obiectiv, situația este destul de bună în SUA. Spre deosebire de Europa, unde principala problemă nu constă atât în costul ridicat al resurselor energetice, ci faptul că sunt puține. Iar în următorii cel puțin doi-trei ani, situația nu va putea fi rezolvată”, crede Serghei Kondratiev, adjunctul șefului departamentului economic al Institutului de Energie și Finanțe. Doar subvențiile acordate investitorilor pentru proiecte noi nu vor fi suficiente pentru a lua decizia de a se stabili în UE. Ce rost are să deschizi o nouă întreprindere în Europa, dacă investitorul nici măcar nu știe dacă va reuși să se conecteze la rețea și să contracteze volumele de gaze necesare?
”Într-adevăr, Europa a pierdut deja noile proiecte. Deoarece investitorii vor vedea că situația este foarte incertă și că este mult simplu să plece în SUA chiar și fără subvenții suplimentare. Platforme atractive pentru proiecte noi sunt, de asemenea, Canada, Australia, țările din Orientul Mijlociu. Europa este neatrăgătoare, iar cu subvenții așa ceva nu se remediază. Ce sens are să discuți despre subvenții, dacă Germania nu înțelege pe deplin cum va trece iarna viitoare din punctul de vedere al existenței de resurse? Chiar dacă un investitor este dispus să plătească un preț mai mare pentru resurse energetice, dar nu un supra-preț, îl va speria altă problemă – de unde să ia aceste resurse energetice suplimentare”, a explicat Kondratiev.
”Pentru Uniunea Europeană vor urma unul sau doi ani de penurie severă de resurse energetice, care va fi foarte greu de suportat. Va fi o perioadă care se va caracteriza printr-o reducere și limitare a consumului de energie, adică exact ceea ce se întâmplă acum. În următorii câțiva ani situația va fi ceva mai bună. Dar, pe ansamblul ei, Uniunea Europeană va trăi în condiții vitrege cel puțin cinci-opt ani de acum înainte.
Ceea ce este foarte mult pentru investițiile moderne”, prognozează Kondratiev.
Este vorba despre un deficit la toate resursele energetice: și de gaze, și de energie electrică, și, după toate probabilitățile, de petrol și produse petroliere. UE nu a putut să estimeze în totalitate consecințele la petrol, deoarece embargoul petrolier va intra total în vigoare numai la începutul lunii decembrie a acestui an. Între timp, situația din UE este deja critică.
”Multe țări din Europa de vest spun, pentru prima dată după o lungă perioadă de timp, că la iarnă sunt posibile întreruperi în furnizarea de energie electrică. Ceea ce spune deja multe, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla. Sunt semnale clare pentru invesetitori și cetățeni. Pentru că Europa nu doar că va pierde noi proiecte, dar și noi locuri de muncă atractive. Ceea ce înseamnă că mâna de lucru calificată, oamenii cu educație vor începe să plece din Europa într-un număr mai mare decât s-a întâmplat până la actuala criză”, a concluzionat interlocutorul publicației Vzgliad.
