Potrivit documentelor făcute publice, în perioada 1948-1950, Șora era „agitator cu munca la țară”. „Ce însemna aia agitator în anii 50? Un soi de persoană care duce muncă de agitație politică, de lămurire, convingere și mobilizare a maselor în vederea unei acțiuni. Adică înscrierea în partidul comunist, colectivizarea, predarea cotelor, identificarea și pedepsirea chiaburilor…”, explica Dan Andronic.
Biografia lui Mihai Șora este romanțată de-a dreptul. În scop politic. Mihai Șora fost un om care a crezut în sistemul comunist, așa cum spune și mai jos: ATUNCI AM ÎNVĂȚAT SĂ CUNOSC MAI ÎNDEAPROAPE PARTIDUL COMUNIST ȘI SĂ-L IUBESC CU ADEVĂRAT! Un activist al Partidului care a făcut „agitație” în perioada 1948-1951, la țară, exact în perioada colectivizării. În perioada „stalinismului dezlănțuit„, așa cum o definea Tismăneanu. În perioada în care Maniu și Mihalache erau în temniță. A lucrat în Ministerul de Externe al Anei Pauker, după care a fost șef de secție la editura care tipărea în limbi străine „operele” lui Dej, Luca, Pauker (1951-1954). Este exact perioada în care Lucrețiu Pătrășcanu era arestat și executat (1953). Iar Corneliu Coposu făcea mulți ani de pușcărie. Redactor-șef la Editura pentru Literatură și Artă (1954-1969), cea mai importantă editură oficială a partidului, unde era director Petru Dumitriu, favoritul lui Gh. Gheorghiu Dej. Era în subordinea Secției de Propagandă a CC al PCR, fiind una din modalitățile prin care se controla cultura română. Repet, vorbim de România stalinistă, de o perioadă neagră în istoria poporului român.În rest, ce crede azi, ce spune pe FB, este doar problema lui și nu mă interesează, dar adevărul istoric rămâne același! Fragmentele pe are vi le prezint fac parte dintr-un dosar mai amplu, ale cărui detalii le vom publica în curând, afirmă Dan Andronic pe facebook.
