În luna aprile 2017, prin procedură normală, la solicitarea şefului Statului Major al Apărării, ministrul Gabriel Leş (din guvernul Grindeanu) a semnat ordinul de numire a generalului-locotenent, cu trei stele Dumitru Scarlat în funcţia de reprezentant militar al României la NATO şi UE, eliminându-l din zona candidaţilor eligibili pentru funcţia de şef al SMAp (respectiv „locţiitor al şefului SMAp sau şefii categoriilor de forţe”). La 1 decembrie 2018, şeful SMAp, generalul Ciucă nu l-a propus pentru avansare pe generalul cu două stele Ovidiu Uifăleanu. Astfel, generalul Uifăleanu, comandantul Forţelor Terestre este eliminat şi el din cursă, pentru că nu îndeplinea condiţiile de a fi cel puţin egal în grad cu viitorii subordonaţi din SMAp.Logic, la începutul lunii decembrie trebuia să se poarte o discuţie despre cine va prelua funcţia de şef al SMAp. Şi existau două soluţii: rocada generalului Scarlat (fost şef al Forţelor Terestre) cu generalul Uifăleanu, astfel cel dintâi devenind eligibil sau înaintarea în grad a generalului Uifăleanu, astfel încât acesta din urmă să fie eligibil pentru funcţia de şef al SMAp, se arată într-un comentariu Mediafax privind conflictul între guvern și președinte privind numirea șefului Marelui Stat Major.
În ultimă instanţă se putea ca prelungirea mandatului generalului Ciucă să se facă pe o perioadă determinată (nu maximă admisă), situaţie în care preşedintele şi-ar fi asumat rezolvarea situaţiei, prin conciliere. Chiar şi în ceasul al 25 lea. Discuţia de la începutul lui decembrie nu a mai avut loc şi nu se ştie clar cine a amânat-o. Preşedintele a prelungit cu termenul maxim admis mandatul generalului Ciucă (o singură dată s-a mai produs o prelungire de mandat: cea a amiralului Gheorghe Marin de către preşedintele Băsescu, cu patru luni , într-o situaţie foarte tensionată, generată de tăierile de pensii şi salarii din armată, când exista riscul destabilizării instituţiei). Restul este foarte multă politică de partid (inclusiv recurgerea la Curtea Constituţională), într-o situaţie în care ar fi trebuit făcută doar politică de stat, prin cooperare, de către oameni de stat. Politica de stat s-a pierdut pe drum. Oamenii de stat români sunt sublimi, dar lipsesc cu desăvârşire. Cine este câştigătorul acestei situaţii? Nimeni. Nici preşedintele Iohannis, nici generalul Ciucă, nici ministrul Leş.Totul s-a redus la împărţirea meschină în tabere de suporteri “Klaus” şi suporteri “PSD”. Cine este marele perdant? Armata României, se mai arată în comentariu.
Ministrul Apărării Gabriel Leş a declarat, după refuzul lui Klaus Iohannis de numire a propunerii MApN în funcţia de şef al Statului Major, că în ianuarie va veni cu o nouă propunere, iar preşedintele putea să prelungească mandatul lui Nicolae Ciucă doar la propunerea ministrului.
„Nu are argumente, nu a avut. Doar că nu sunt legale, fără să spună de ce nu sunt legale (…) L-am întrebat ce e nelegal”, a declarat ministrul Gabriel Leş, la Antena 3.
Ministrul a mai afirmat că propunerea pentru funcţia de şef al Statului Major a fost Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO şi UE. Dar pentru ca acesta să poată ocupa funcţia, trebuia să fie şef de Stat Major al unei categorii de forţă. Pentru acest lucru, ministru a propus mutarea sa în funcţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre, deţinută în prezent de generalul maior Dumitru Uifălean, iar acesta din urmă să ia locul generalului Scarlat în poziţia de reprezentantul militar al României la NATO şi UE.
„Mi-a spus (n.r.: preşedintele) că <<nu accept să muţi oameni de ici colo, că sunt pe unde sunt>>”, a mai spus ministrul.
Pe de altă parte, ministrul spune că şeful statului nu ar fi putut semna decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, deoarece nu există un aviz al premierului şi nici o propunere a ministrului Apărării în acest sens.
„Sunt foarte curios cum. Să vedem pe chestiuni legale. Şi propunerea de prelungire se face de ministrul Apărării”,a mai spus Leş.
Întrebat ce se va întâmpla pe viitor, ministrul Apărării a declarat că mandatul generalului Ciucă expiră pe 31 decembrie 2018, iar ulterior va veni cu o altă propunere.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, actualul şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie.
„Această propunere făcută nu respectă rigorile legii. În consecinţă CSAT nu a aprobat solicitarea ministrului Apărării”, a spus Iohannis.
Conform Legii nr. 346 din 21 iulie 2006 (art. 12), şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată. El este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an.
În articol nu se precizează însă clar care este procedura de prelungire şi dacă mai este necesar vreun aviz.
