Miliardarul rus Dimitri Aleksandrovici Pumpianski (Dmitry Pumpyansky), preşedinte şi director executiv al grupului TMK, unul din cei mai mari producători de ţevi la nivel mondial, a fost luna aceasta la Slatina, pentru a participa la punerea în funcţiune a unei noi secţii a TMK Artrom Slatina, o parte a imperiului său, în care s-au investit 36 mil. euro, scrie Ziarul Financiar.
Pumpianski, unul din cei mai puternici oameni de afaceri din Rusia, liderul industriei de ţevi la nivel global, a mai fost în România în 2011, tot pentru a supraveghea modernizarea fabricii TMK Artrom Slatina.
Vizita sa arată interesul grupului TMK pentru unitatea din România, în condiţiile în care fabrica de la Slatina împreună cu cea de la Reşiţa reprezintă una din cele şase divizii la nivel european pe care le deţin ruşii.
Fabricarea de ţevi este o axă strategică pentru economia rusă, care se bazează pe exportul şi transportul de gaze şi petrol.
La lansarea investiţiei au mai fost prezenţi vice-premierul Paul Stănescu, ambasadorul Rusiei în România Valeri Kuzmin, dar şi europarlamentarul Norica Niculae sau analistul economic Ionel Blănculescu.
Pumpianski este foarte apropiat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în 2010 site-ul oficial al guvernului rus prezentând fotografii şi relatări ale discuţiilor între Vladimir Putin, la vremea aceea premier, şi Pumpianski.
Pumpianski a fost inclus de altfel pe lista oligarhilor ruşi a trezoreriei SUA care se vor confrunta cu controale suplimentare din partea guvernului american. Lista este compusă din ruşi bogaţi identificaţi de statul american ca fiind aliaţi ai lui Vladimir Putin, potrivit Bloomberg.
Averea lui Dimitri Pumpianski, la cei 53 de ani ai săi, este de 1,72 mld. dolari, conform Forbes. Doctor în prelucrarea metalelor, el a început ca un comerciant, apoi s-a ocupat de mai mai multe zăcăminte feroase din Munţii Ural în anii ’90, înainte de a prelua fabrica de ţevi Sinarsky.
Împreună cu alţi doi miliardari ruşi, Sergei Popov şi Andrei Melnichenko, a achiziţionat apoi conglomeratul TMK, pentru ca ulterior, în 2006 să preia total controlul asupra grupului. A fost nevoit mai târziu să predea partea sa de acţiuni băncilor de stat ca garanţie la un împrumut de 1,85 mld. dolari, relatează presa internaţională.
