Unii oameni se îmbolnăvesc de Covid deşi sunt complet vaccinaţi. Înseamnă asta că vaccinurile nu sunt eficiente? , spune Deutsche Welle într-un reportaj.
FRAGMENTE DIN REPORTAJUL DW:
A crescut numărul vaccinurilor ineficiente?
Da. Potrivit RKI, în cazul grupei de vârstă 18 – 59 de ani, în săptămâna 27.09 – 3.10 s-au adăugat 8224 de noi cazuri de vaccin ineficient. Procentajul prezumtivelor vaccinări ineficiente în rândul cazurilor de îmbolnăvire de Covid cu manifestarea simptomelor a crescut astfel la 7,2 la sută, dacă se ţine cont de întreg intervalul de timp de când a debutat campania de vaccinare în Germania. Dar dacă se iau în considerare doar ultimele patru săptămâni dinaintea datei de 3 octombrie, acest procentaj este cu mult mai mare, de 28,4 la sută. Procentajul pacienţilor vaccinaţi din această grupă de vârstă şi care totuşi au ajuns la ATI pentru îngrijiri este de 2,2 la sută de la începutul anului, şi în medie de 7,7 la sută în cele patru săptămâni dinaintea datei de 3 octombrie.
O creştere se constată şi în cazul celor trecuţi de 60 de ani. Procentajul celor cu vaccinare ineficientă care s-au îmbolnăvit de Covid cu manifestarea simptomelor este de 10,1 la sută de la debutul campaniei de vaccinare. Dacă se iau în considerare doar cele patru săptămâni dinaintea datei de 3 octombrie, s-au înregistrat 7015 de cazuri de vaccinare ineficientă, ceea ce reprezintă 52,6 la sută din totalul cazurilor de îmbolnăvire cu manifestarea simptomelor. Procentajul celor vaccinaţi complet trecuţi de 60 de ani, şi care cu toate acestea au ajuns la ATI, este de şase la sută de la începutul anului şi de 24,1 la sută în cele patru săptămâni dinaintea zilei de 3 octombrie.
Potrivit RKI, această creştere a vaccinărilor ineficiente „era de aşteptat, fiindcă se vaccinează tot mai mulţi oameni şi SARS-CoV-2 se răspândeşte iarăşi mai mult în prezent. Din această cauză creşte probabilitatea ca o persoană vaccinată complet să intre în contact cu virusul”, se arată în raportul săptămânal al institutului.
Sunt nevaccinaţii responsabili pentru vaccinările ineficiente?
Nu. Dar comportamentul lor are urmări grave asupra evoluţiei pandemiei şi a gradului de împovărare a sistemelor naţionale de sănătate.
„Potrivit raportului săptămânal al RKI, aproape exclusiv cei cu vârste de peste 60 de ani şi care sunt nevaccinaţi necesită o internare în spital”, a declarat Falk. „Iar cei foarte puţini care sunt vaccinaţi, dar care totuşi ajung la spital, sunt de asemenea preponderent din grupa de vârstă de peste 60 de ani”, a adăugat ea.
În cazul în care numărul infectărilor va creşte în decursul toamnei, mai ales cei nevaccinaţi se vor îmbolnăvi. Dar şi cei vaccinaţi s-ar putea infecta mai uşor, avertizează Falk, „fiindcă în rândul populaţiei circulă mai mulţi viruşi.”
În ce măsură dispare în timp protecţia oferită de vaccinuri?
Protecţia oferită de vaccin nu se modifică la toţi oamenii la fel, fiindcă acest fenomen are loc din mai multe motive. Factori importanţi sunt vârsta, comorbidităţile, intervalul de timp dintre vaccinări şi chiar serul vaccinului.
Mai ales oamenii mai în vârstă sau foarte vârstnici, precum şi pacienţii bolnavi de cancer sau care au beneficiat de transplant de organe manifestă o scădere accelerată a protecţiei oferite de vaccin, în comparaţie cu alte grupe de persoane.
De aceea, Comisia Permanentă de Vaccinare din Germania (Stiko) a recomandat pe 7 octombrie ca persoanele vaccinate trecute de 70 de ani să facă un al treilea vaccin. Şi personalul din căminele de bătrâni sau spitale va avea posibilitatea să se vaccineze pentru a treia oară. În Israel, deja mai bine de un milion de oameni au primit o a treia doză de vaccin.
Distanţa dintre primul şi al doilea vaccin poate de asemenea influenţa eficienţa vaccinării. În Israel, de exemplu, unde majoritatea populaţiei a fost vaccinată cu serul produs de BioNTech/Pfizer, al doilea vaccin s-a făcut la distanţă de numai 21 de zile de primul.
Falk a explicat însă că „efectul de memorie este la BioNTech mai bun după 42 de zile decât după 21. Al doilea vaccin este foarte important pentru formarea unei memorii imunologice, fiindcă funcţia de protecţie se bazează pe această memorie.” Intervale de timp mai mari sunt mai bune pentru efectul de protecţie, „adică şase săptămâni în loc de trei în cazul BioNTech sau 12 în loc de şase în cazul AstraZeneca”, a conchis ea.
