Constituţia şi Legea de funcţionare a Serviciului de Informaţii Externe au prevederi diferite privind numirea directorului acestui serviciu de informaţii. Constituţia prevede că directorul SIE este votat de Parlament, la propunerea preşedintelui, iar Legea SIE arată că numirea este făcută de CSAT.
ANALIZA MEDIAFAX:
Administraţia prezidenţială a anunţat, miercuri, că preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) pe Mihai-Răzvan Ungureanu.
În comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale se precizează că şeful statului, conform prevederilor constituţionale, „i-a înştiinţat, printr-o scrisoare oficială, pe preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului despre această nominalizare, urmând ca Parlamentul să adopte o hotărâre în acest sens”.
Decizia şefului statului a fost însă contestată de lideri PSD, care au susţinut că este nelegală întrucât trebuia luată în CSAT, la propunerea preşedintelui.
Astfel, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a spus că propunerea, „din punct de vedere legal, poate ajunge la Parlament doar prin CSAT”.
El a mai susţinut că nici premierul Victor Ponta, nici PSD nu au fost consultaţi de către Iohannis în legătură cu propunerea pentru şefia SIE şi că acesta nu va fi votată în Parlament de către social-democraţi.
La rândul său, coordonatorul PSD Liviu Dragnea a spus că în PSD „nu este o stare de mulţumire” legată de nominalizarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea Serviciului de Informaţii Externe şi că va fi „foarte greu” să susţină această propunere, precizând că este o părere personală.
El a adăugat că, dacă propunerea lui Ungureanu s-ar fi discutat în CSAT, ar fi aflat „toată lumea” şi dacă Victor Ponta ar fi fost anunţat de această propunere, ar fi aflat şi partidul.
Constituţia prevede, la art. 65, alin. 2, lit. h: „Camerele Parlamentului îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune pentru numirea, la propunerea preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii”.
În Legea de funcţionare a Serviciului, din 1998, se menţionează, însă, la art. 6, alin. 1, că numirea directorului SIE se face de către CSAT, la propunerea şefului statului: „Conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la propunerea Preşedintelui României”.
Singurul director SIE numit pe baza acestei legi, de funcţionare a instituţiei, este Gheorghe Fulga.
În 12 februarie 2001, CSAT a hotărât, la propunerea preşedintelui Ion Iliescu, numirea lui Gheorghe Fulga în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe.
Înainte de revizuirea Constituţiei din 2003, legea fundamentală nu conţinea nicio referire la modul de numire a directorului Serviciului de Informaţii Externe, fiind menţionată procedura de numire doar în cazul şefului Serviciului Român de Informaţii.
De la intrarea în vigoare a Constituţiei revizuite, în 2003, şefii SIE au fost numiţi doar în baza prevederilor constituţionale, fără a fi luată în calcul Legea de funcţionare a SIE, care invocă CSAT.
Astfel, în 25 septembrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a transmis preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului propunerea pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe, Claudiu Săftoiu.
După demisia lui Săftoiu, preşedintele Traian Băsescu l-a propus, în 26 noiembrie 2007, la conducerea SIE pe Mihai-Răzvan Ungureanu, în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale explicându-se şi temeiul legal al nominalizării.
„Preşedintele României, Traian Băsescu a trimis astăzi, 26 noiembrie a.c., preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.65 lit. h din Constituţia României propunerea de numire în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe a domnului Mihai Răzvan Ungureanu”, anunţa atunci Administraţia Prezidenţială.
Nimeni nu a invocat, nici în cazul lui Săftoiu, nici în cazul lui Ungureanu, Legea SIE.
Ultimul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, a fost propus de Traian Băsescu, în 27 februarie 2012, tot în temeiul art. 65, lit. h) din Constituţia României.
Voci din rândul magistraţilor susţin că Legea de funcţionare a SIE, anterioară revizuirii Constituţiei, trebuie pusă în acord cu prevederile introduse în legea fundamentală în 2003.
În Constituţie, de altfel, la art. 154 „Conflictul temporal de legi” se arată, la alin. 1, că „legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii”. „Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare”, prevede alin. 2 al art. 154.
Pe de altă parte, Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevede că acesta aprobă „structura organizatorică, efectivele şi regulamentele de funcţionare ale Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază”, fără a fi precizat concret la ce nivel aprobă CSAT structura organizatorică a celor două servicii de informaţii.
