La recentele alegeri din landul Saxonia-Anhalt, AfD s-a clasat pe locul doi. În rândul alegătorilor sub 30 de ani, a fost chiar partidul cel mai votat. Cum de tocmai cei tineri votează în Est pentru dreapta radicală?, transmite Deutsche Welle.
Relatarea Deutsche Welle:
Da, scrutinul din Saxonia-Anhalt a fost în primul rând un succes pentru CDU, care a câștigat aceste alegeri regionale la o diferență clară de 16% în fața AfD.
După numărarea tuturor voturilor, s-a constatat însă un alt aspect demn de menționat: în rândul alegătorilor sub vârsta de 30 de ani, AfD a fost formațiunea cu cele mai multe voturi. Fiecare al cincilea alegător născut după 1991 a votat cu AfD. Cum se explică acest fapt?
Kerstin Völkl, specialistă în științe politice din Halle an der Saale, a urmărit mesajele electorale adresate de AfD electoratului tânăr: „AfD a încercat să-și creeze imaginea unui partid care s-ar preocupa îndeaproape de problemele tinerilor.”
AfD vizează atragerea tinerilor alegători
AfD a fost de asemenea singurul partid care a făcut efortul de a trimite câte o scrisoare fiecărui tânăr din capitala de land Magdeburg care urma să voteze pentru prima oară.
„Da, am făcut acest lucru și s-a văzut că inițiativa a avut un oarecare succes”, a spus zâmbind Jan Wenzel Schmidt în biroul său din Magdeburg. El este președintele organizației de tineret a AfD „Junge Alternative” (Alternativa Tânără), care a făcut, cu ai săi 160 de membri, o campanie electorală zgomotoasă pe străzile din Magdeburg.
Rezultatele alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt
Schmidt reprezintă noua generație ambițioasă din AfD. Bărbatul de 29 de ani speră că în toamnă va câștiga un mandat în Bundestag. Rezultatul scrutinului din Saxonia-Anhalt l-a bucurat. El este convins că tinerii au fost enervați de politica de criză din timpul pandemiei – mulți au crezut că virusul nu îi poate afecta prea tare pe tineri.
Ofertele pentru tineri, tot mai puține
Nu doar virusul a fost o temă care i-a deranjat pe cei tineri. La acesta s-au adăugat probleme mai vechi: lipsa infrastructurii adecvate în multe părți din acest land, mai ales în transportul în comun local, precum și lipsa așa-numitei infrastructuri „sociale”, adică dispariția cluburilor pentru tineret și a altor structuri similare, foarte importante anterior pentru tineretul est-german.
Centrul orașului Magdeburg, capitala landului Saxonia-Anhalt
„În principiu, tânăra generație de aici este dezavantajată, din cauză că aceasta nu mai apucă să profite de numeroase investiții care se fac în regiune”, crede Jan Wenzel Schmidt. „Am remarcat și eu acest lucru: în anii 90, în copilăria mea aici în Magdeburg, existau încă numeroase cluburi pentru tineret și multe oportunități inclusiv în mediul rural. Toate acestea au dispărut între timp.”
Tineri și dezamăgiți
Johannes Walter, de la asociația pentru tineret din Saxonia-Anhalt, este un rival politic al AfD, dar într-un anumit aspect îi dă perfectă dreptate lui Wenzel. „Sprijinul pentru activitatea pentru tineret în Saxonia-Anhalt a fost redus masiv în 2014 și nu a mai fost sporit semnificativ de atunci. În paralel însă, cresc veniturile, costurile și se reduce succesiv numărul cluburilor pentru tineret”, arată el.
„Ați avut timp 30 de ani”: mesaj electoral al AfD în Saxonia-Anhalt
Observatorii cred că tinerii și-au arătat prin vot dezamăgirea față de această situație. Campania electorală a populiștilor de dreapta a exploatat exact acest aspect, explică David Begrich de la campania anti-rasism „Miteinander” (Împreună): „A existat un afiș electoral pe care erau niște săgeți roșii care arătau spre afișul postat mai sus, cu mesajul: ‘Ați avut timp 30 de ani’. Este o strategie prin care se apelează la emoțiile alegătorilor, dincolo de un program politic anume”, spune el.
Generație în căutarea identității
Principala emoție exploatată este frustrarea pură. Iar aceasta este una adâncă, atunci când tinerii nu au loc de muncă, nu-și pot permite o mașină iar în localitate circulă un autobuz doar de două ori pe zi. Tineri săraci și frustrați există și în vestul Germaniei – de ce, prin urmare, nu votează și acolo la fel de mulți dintre ei cu AfD? David Begrich, care cu inițiativa „Miteinander” organizează adesea evenimente în întreaga Republică Federală, are explicația sa: „Remarc că tinerii din vest sunt mult mai capabili să se exprime, să comunice, sunt mult mai siguri pe ei față de străini.”
David Begrich, „Miteinander”
El mai crede că, și la mai bine de 30 de ani de la reunificarea Germaniei, continuă să existe o puternică identitate est-germană asumată de tineri. Mai ales de către cei care merg în vest pentru a studia sau a se pregăti profesional iar ulterior revin în est. „Vedem că tinerii adulți pe care îi întâlnim în munca noastră sunt foarte mult în căutarea unei identități. Remarcăm în ultimii ani că tot mai mulți tineri și adulți tineri se preocupă din nou de tema identității est-germane.”
David Begrich are și un exemplu concret în acest sens – propria sa fiică: „Ea are 18 ani și se simte est-germană atunci când intră în contact cu tineri din vestul Germaniei.”
Frustrarea „celor rămași”
Un alt factor care joacă un rol în succesul AfD în zonă este dezvoltarea demografică, în contextul unor tineri cu încredere de sine limitată. Saxonia-Anhalt și-a pierdut din 1990 încoace un sfert din populație. Mulți oameni tineri bine pregătiți au părăsit landul – între aceștia, numeroase femei.
Kerstin Völkl se întreabă: „Cine sunt cei care au rămas? Tineri bărbați cu un nivel redus de educație. Iar aceștia remarcă singuri că sunt pe lista pierzătorilor. Și așa devin mai sensibili la mesaje populist-autoritare”.
Oliver Kirchner, candidatul principal al AfD în Saxonia-Anhalt, votând în recentul scrutin regional
Un anumit aspect nu pare să-i deranjeze prea mult pe alegători: ascensiunea curentelor extremiste din interiorul AfD. Deși presa a scos demult la iveală legăturile numeroase dintre filiala AfD din Saxonia-Anhalt și grupări neo-naziste iar această filială a Alternativei pentru Germania se află sub supravegherea Serviciului de Protecție a Constituției, mulți alegători tineri nu au ținut cont de aceste lucruri și au votat cu AfD.
David Begrich explică din nou: „Mai întâi trebuie precizat că rasismul și extremismul de dreapta nu sunt în est teme atât de tabu ca în vest. Aici există o altă relație cu libertatea de opinie. Adesea îmi spun elevi în diverse proiecte școlare: ‘Eu cred că Adolf Hitler a fost un mare politician. A construit autostrăzile și a dat de lucru multor oameni. Și aceasta este părerea mea, trăim într-o țară liberă și pot să îmi exprim această părere’.”
Libertatea de a fi extremist de dreapta?
Ce e de făcut când un adolescent îți spune așa ceva? „Încerc să subliniez foarte clar că eu cred că Adolf Hitler a fost un criminal”, spune Begrich. „Poți doar să contrezi aceste poziții cu date și informații, pentru că adesea remarcăm că pozițiile extremiste de dreapta nu sunt defel combătute. Se răspunde doar: ‘Mda, este doar părerea ta'”, adaugă Begrich.
Kerstin Völkl de la Universitatea Halle mai atrage atenția asupra unui aspect: sensibilizarea redusă a tinerilor est-germani față de democrație în sine și față de relevanța unei societăți civile funcționale: „Astfel, ei devin mai predispuși (la retorica extremistă, n.r) și nici nu mai recunosc probabil pericolul real reprezentat de aceste tendințe extremiste de dreapta”, spune Völkl.
