Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale a cerut României revizuirea legilor pentru asigurarea accesului la îngrijiri de sănătate sexuală, dar şi adoptarea unei strategii naţionale în domeniu, arătând că este ţara cu cel mai mare număr de naşteri la adolescente sub 15 ani.
Comitetul ONU a subliniat că România a rămas în urma celorlalte state membre în ceea ce priveşte promovarea sănătaţii şi drepturilor sexuale şi reproductive ale adolescenţilor şi femeilor, statisticile oficiale arătând că rata mortalităţii materne este de două ori mai mare decât media UE, iar România înregistrează cel mai mare număr de naşteri la adolescentele sub 15 ani dintre statele membre.
De asemenea, Comitetul ONU şi-a exprimat îngrijorarea şi faţă de creşterea numărului de cadre medicale care refuză efectuarea serviciului medical de întrerupere legală de sarcină, ceea ce, în opinia specialiştilor, duce la limitarea accesului la avort în condiţii de siguranţă.
Comitetul este îngrijorat şi de faptul că resursele alocate pentru sectoarele sociale (sănătate, protecţie socială şi educaţie) rămân inadecvate şi regretă că România nu a fost în măsură să absoarbă pe deplin şi să utilizeze fondurile alocate de UE, din cauza capacităţii administrative limitate, birocraţia excesivă şi cazuri de corupţie.
În raport, Comitetul notează că rămâne preocupat de gradul ridicat de corupţie din România şi de impactul acesteia asupra respectării depline a drepturilor economice, sociale şi culturale ale populaţiei, în ciuda numeroaselor măsuri luate pentru combaterea ei, dar şi de faptul că salariile mici ale funcţionarilor publici, ale personalului medical, din educaţie, precum şi sancţiunile prea indulgente în cazurile de corupţie pot împiedica punerea în aplicare eficientă a acestor măsuri de combatere a corupţiei.
Comitetul este îngrijorat şi de faptul că părinţii sunt împovăraţi cu plăţile suplimentare şcolare pentru diverse scopuri, deşi învăţământul primar ar trebui să fie gratuit, şi, deşi a menţionat progresele recente, constată că calitatea educaţiei şi formării ar trebui îmbunătăţite considerabil.
O altă îngrijorare vizează procentul mare de copii romi rămaşi fără educaţie formală şi ratele ridicate de abandon, în ciuda măsurilor luate de către statul-parte în această privinţă. Comitetul se arată preocupat şi de cazurile care indică segregare persistentă a copiilor romi şi a copiilor cu dizabilităţi în sistemul şcolar.
