Intențiile Comisiei ascund capcane, susține la RFI și Ioana Avădani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent. Până, la urmă, afirmă Ioana Avădani, este o luptă între lobby-ul giganților tehnologici precum Google și Facebook (intermediarii ce câștigă cel mai mult) și presiunile Asociațiilor de editori (care gestionează conținutul):
“Dacă eu vreau să vă semnalez dvs un articol care mi-a plăcut și dau forward sau share la acel articol, autorul articolului ar putea să mă taxeze pe mine pentru acest simplu gest, chiar dacă materialul respectiv este la liber pe site-ul lui. Înțelegeți aberația: trebuie să plătesc pentru că am semnalat că există un material gratis.
(…)Judecătorul este cel care decide dacă ceva este legal sau ilegal. În formula care se află acum în discuție, dacă eu văd ceva ce consider că nu trebuie să se afle pe siteul dvs., semnalez și Facebook trebuie să dea jos materialul respectiv. (…)Se poate ajunge la cenzură și la ceea ce se numește cenzură privată. Nu mai vine statul să-mi spună ce am voie și ce n-am voie. Vine un privat și-mi spune : tu Facebook sau tu Google trebuie să dai jos sau să dezindexezi un material pentru că așa am spus eu. “ , spune ea.