Angajatorii trebuie să contribuie la finanţarea fondului de asigurare a creanţelor salariale (de solidaritate) doar „în măsura în care aceasta nu este acoperită integral de către autorităţile publice”, au transmis vineri, la solicitarea MEDIAFAX, reprezentanţii în România ai Comisiei Europene.
În speţă, este vorba de Directiva 2008/94/CE, din domeniul ocupării forţei de muncă şi afacerilor sociale. „Prin intermediul Directivei, UE a acţionat pentru a consolidarea şi îmbunătăţirea drepturilor angajaţilor, dorind să se asigure că, în cazul falimentului angajatorului, drepturile în cauză sunt protejate. Astfel, Directiva 2008/94/CE asigură plata creanţelor restante către angajaţi, în cazul în care angajatorul intră în faliment”, au mai arătat oficialii.
Într-adevăr, potrivit Articolului 5 din Directivă, „patrimoniul instituţiilor trebuie să fie independent de capitalul de exploatare a angajatorilor şi trebuie să fie constituit în aşa fel încât asupra acestuia să nu poată fi pus sechestru în cursul unei proceduri în caz de insolvenţă; angajatorii trebuie să contribuie la finanţare, în măsura în care aceasta nu este acoperită integral de către autorităţile publice”.
Mai mult, „obligaţia de plată a instituţiilor (a instituţiilor, nu a angajatorilor – subl.n.) există independent de îndeplinirea obligaţiilor de a contribui la finanţare”, mai arată Directiva 2008/94/CE, în încheierea Articolului 5.
Cu alte cuvinte, solidaritatea cu angajaţii unor companii aflate în insolvenţă trebuie asigurată de stat, din fonduri publice, nu de angajatori (dintr-o taxă pe fondul de salarii sau „de solidaritate”), statul putând să ceară o contribuţie financiară în acest sens, angajatorilor, numai dacă din resursele publice nu se poate alimenta acel fond.
Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat, joi, că taxa de solidaritate de 2% va fi un fond prin care se doreşte asigurarea angajatului în cazul în care firma a intrat în insolvenţă. 90% din acest procent va merge însă la bugetul de stat, potrivit ministrului.
