Totul a început cu victoria dreptei ultra catolice (PiS) în alegerile din Polonia anul trecut ṣi derapajele care au urmat.
RELATAREA RFI:
Tara este vizatᾰ aici într-o procedurᾰ fᾰrᾰ precedent în UE numitᾰ „Cadrul statului de drept” , existentᾰ doar din 2014 ṣi aplicatᾰ în ianuarie 2016 ca rᾰspuns la acṭiunile guvernului ṣi ale parlamentului polonez.
I s-au acordat la început Poloniei douᾰ luni pentru a remedia situaṭia, termenul a fost extins pânᾰ acum întrucât s-a asteptat amendarea unei legi datînd din decembrie 2015.
Dar noua lege adoptatᾰ de Parlamentul de la Varṣovia în 22 iulie ridicᾰ mai departe câteva probleme.
Este vorba despre numirea judecᾰtorilor la Curtea Constiṭionalᾰ, publicarea ṣi aplicarea deciziilor acestei Curṭi ṣi revizuirea incompletᾰ a legislaṭiei privind aceaṣi Curte Constituṭionalᾰ.
In decembrie 2015, Sejm-ul polonez a amendat o lege privind funcṭionarea Curṭii, referitor la care Comisia Europeanᾰ a ridicat imediat mai multe obiecṭii. Legea a fost totuṣi promulgatᾰ.
In luna martie, Curtea însᾰṣi a decis cᾰ legea nu este constituṭionalᾰ, aceastᾰ decizie nu a fost nici pâna acum publicatᾰ. A urmat un aviz al Comisiei de la Veneṭia care mergea în acelaṣi sens.
Nepublicarea deciziei Curṭii creazᾰ „un climat de confuzie ṣi controversᾰ”, spune Comisia Europeanᾰ.
Aceasta îi acordᾰ Poloniei trei luni pentru a implementa o serie de recomandᾰri. Ele se referᾰ mai ales la publicarea ṣi implementarea deciziei Curṭii Constituṭionale datatᾰ în 9 martie. Fᾰrᾰ o bunᾰ funcṭionare a Curṭii, nu existᾰ respect al statului de drept în Polonia, spune executivul european.
Tara riscᾰ sᾰ-ṣi piardᾰ temporar dreptul de vot în UE prin invocarea în premierᾰ absolutᾰ a articolului 7 al Tratatelor UE.
Acesta poate fi activat în cazul în care se remarcᾰ o încᾰlcare gravᾰ ṣi persistentᾰ a statului de drept. O treime din statele membre UE, Comisia Europeanᾰ sau Parlamentul European pot cere activarea articolului 7.
Situaṭia polonezᾰ
Victoria dreptei ultra catolice (PiS) în alegerile din Polonia a fost un duṣ rece pentru Europa. La câteva zile dupᾰ instalarea sa ca Prim ministru, Beata Szydlo scotea drapelul UE din sala de conferinṭe a guvernului…
Pilotatᾰ de Jaroslaw Kaczynski, fost prim ministru de tristᾰ amintire la Bruxelles (între altele, el a blocat negocierile din 2007 privind noul Tratat UE) , Beata Szydlo îṣi impune voinṭa într-o Polonie consideratᾰ ca fiind pâna acum „prea liberalᾰ”.
Guvernul ultra reacṭionar al Poloniei ṣi vᾰdit ostil UE ṣi valorile sale, a ales de altfel sᾰ ignore deciziile Curṭii Constituṭionale poloneze.
In fine, guvernul condus de Beata Szydlo început în iarnᾰ o curᾰṭenie în mass-media polonezᾰ pentru a termina cu „dominaṭia liberalᾰ a presei din ultimii opt ani”.
Toate acestea sunt abateri grave de la valorile statutului de drept. Pânᾰ de curând, UE nu avea arme împotriva acestui tip de comportament, în afara „armei nucleare” , articolul 7 al Tratatului UE.
Acesta, niciodatᾰ folosit, suspendᾰ dreptul de vot în UE al unei ṭᾰri unde se remarcᾰ încᾰlcᾰri sistematice ale statutului de drept.
A se reṭine cuvântul „sistematic”, el a fᾰcut în cazul al României ṣi al Ungariei ca aceste state sᾰ nu fie sancṭionate întrucât aici abaterile au fost considerate temporare.
Din martie 2014, UE s-a dotat cu un mecanism de verificare a statului de drept (dupᾰ derapajele de la Bucureṣti si Budapesta în 2012,) care prevede o consultare cu autoritᾰṭile vizate, un dialog ṣi poate în cele din urmᾰ o recomandare urmatᾰ sau nu de o sancṭiune.
