La 16 iulie au intrat în vigoare o serie de norme noi ale legii „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”. Potrivit Comisarului pentru Protecția Limbii de Stat din Ucraina, Taras Kremin, toate website-urile, paginile de Facebook, Youtube și Viber ale persoanelor juridice trebuie să treacă la limba ucraineană, folosind în paralel și alte limbi de interfață, transmite BucPress din Cernăuți.
„Limba ucraineană, mai ales în condiții de război, capătă o rezonanță deosebită, iar frontul lingvistic astfel devine invincibil. Articolul 27 este unul dintre cele care consolidează statutul limbii ucrainene ca limbă de stat și protejează drepturile cetățenilor ucraineni de a obține informații și servicii în limba de stat”, a subliniat Taras Kremin.
De ce BucPress nu trece la limba ucraineană, respectând în același timp legislația ucraineană
În legătură cu o mulțime scrisori de la cititorii, ascultătorii sau telespectatorii noștri, care ne-au întrebat pe parcursul ultimilor 6 luni dacă BucPress va trece la limba ucraineană și va publica informații în limba de stat, suntem nevoiți să precizăm următoarele.
Potrivit art. 27, p. 6 al Legii Ucrainei „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” (2019, nr. 21), reprezentanțele (paginile) de Internet (site-urile, conturile pe rețelele de socializare) ale presei înregistrată în Ucraina sau ale altor persoane juridice trebuie să treacă în mod obligatoriu la limba ucraineană, utilizând în paralel și alte versuri secundare ale paginii.
Cu alte cuvinte, BucPress urma să aibă o versiune în limba ucraineană și alta în limba română. Ce-i drept, Ucraina nu a prevăzut nicio finanțare pentru acest proces de trecere, nu a oferit fonduri pentru angajarea traducătorilor, corectorilor și altor persoane în echipă.
Însă, același articol menționează că normele legii nu se referă la paginile de Internet ale mass-media, amintite în articolul 25 al legii.
Potrivit acestui articol, nr. 25, aliniat 5, pentru care echipa BucPress a luptat la nivel instituțional în 2019 când a fost invitată să propună amendamente la lege, toate reglementările nu vor afecta și „nu se referă la presa care apare exclusiv în limba tătarilor crimeeni, altor popoare băștinașe ale Ucrainei, limba engleză, altă limbă a UE, indiferent de faptul dacă conțin sau nu texte în limba de stat”.
BucPress, în afară de ONG, este înregistrată ca organ de presă la 06 aprilie 2018, certificat de înregistrare 4C, nr. 537-217 P, fiind o publicație care apare în limba română, deci într-o limbă a unui stat membru al UE.
Așadar, presa de limba română înregistrată oficial pe teritoriul Ucrainei nu este obligată să treacă la versiuni bilingve ale site-urilor, indiferent dacă apare pe suport de hârtie sau în versiune electronică.
Chiar dacă comisarii lingvistici vor insista că presa trebuie neapărat ucrainizată, jurnaliștii și managerii de presă ar trebui să-și cunoască drepturile.
Rămâne o întrebare deschisă cum vor funcționa paginile asociațiilor pentru cultura română, canalele de Youtube sau paginile de Facebook ale societăților culturale, care nu sunt exceptate de la respectarea normelor legii.
Ce-i drept, în absența unei legi a spațiului online din Ucraina, amendarea unor asociații culturale pentru simplul fapt că nu își traduc postările de pe Facebook din română în ucraineană pare un scop greu de atins și cu multe ședințe de judecată fără niciun rezultat, fiindcă se referă la un domeniu insuficient de reglementat în Ucraina, deci permisiv.
