Izolarea răniţilor din Colectiv în secţii de ATI special dedicate a fost posibilă numai în şase dintre cele 11 spitale în care victimele au fost tratate, unde s-a constatat totodată insuficienţa personalului de îngrijire pentru pacienţii critici, arată un raport al Ministerului Sănătăţii.
La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bucureşti au realizat o evaluare a activităţilor de supraveghere, prevenire şi control privind infecţiile nosocomiale în unităţile sanitare care au acordat asistenţa medicală vicitmelor din Colectiv.
Raportul elaborat în urma acestei acţiuni, ale cărui concluzii au fost date publicităţii luni, arată că normele de igienă, dezinfecţie, inclusiv asigurarea de substanţe necesare pentru acestea, precum şi managementul deşeurilor au fost respectate în toate spitalele.
Acelaşi document atestă faptul că există un grad redus de raportare a infecţiilor nosocomiale pentru luna noiembrie. Incidenţa infecţiilor raportate în luna noiembrie variază între 0 şi 0,8%, cu excepţia Spitalului de Arşi, unde este de 2,8%.
În privinţa răniţilor de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri de infecţie cu germeni multirezistenţi implicaţi frecvent în infecţii nosocomiale, singuri sau asociaţi, această situaţie medicală fiind specifică bolnavilor cu arsuri extinse, la care apărarea locală oferită de piele nu mai există şi care au fost supuşi unui număr mare de manopere medicale.
Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienţilor cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de opt – zece ori, a precizat sursa citată.
Rezultatele interpretării chestionarelor completate de cele 11 unităţi sanitare evaluate de INSP în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” au relevat că izolarea pacienţilor în secţii de ATI special dedicate pacienţilor din Colectiv a fost posibilă în şase spitale, nu însa în fiecare caz cu gruparea în acelaşi salon a pacienţilor infectaţi sau colonizaţi cu aceeaşi bacterie cu risc epidemiologic.
Diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la opt dintre spitale, la celelalte patru laboratorul fiind externalizat. Metodele de determinare a rezistenţei bacteriene la antibiotice şi normele de interpretare ale acestei rezistenţe sunt variabile şi uneori neactualizate.
Dintre cele 11 spitale, şapte au putut asigura personal medical şi auxiliar special dedicat pacienţilor arşi, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienţi colonizaţi sau infectaţi cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic.