de Andrei Bădin
Pe 15 decembrie anul trecut, Ambasada SUA din Kazahstan a emis un avertisment cetățenilor americani în care vorbea în mod explicit despre proteste imediate împotriva lui Nursultan Abișevici Nazarbaev și Kassym-Jomart Tokayev. Protestele au început însă abia pe 2 ianuarie și apoi s-au extins în toată țara.
O „revoluție” ciudată care pune multe semne de întrebare. Să vedem informațiile și conexiunile cu precizarea că KazMunayGas, compania de stat kazahă, deține în România Rompetrol și rafinăria Petromidia:
Nursultan Nazarbaev s-a retras de la Putere oficial în 2019 în urma unor proteste de stradă, dar a continuat să conducă țara de facto prin Consiliul de Securitate, unde a fost numit președinte pe viață. De altfel la plecarea din fruntea statului și-a negociat imunitatea pe viață și l-a lăsat succesor pe Tokayev dar conducând de fapt țara prin structura de securitate.
Războiul între cei doi a început însă imediat. Dariga Nazarbaeva, fiica cea mai mare a lui Nursultan, a preluat şefia Senatului, a doua funcție în stat, în martie 2019, înlocuindu-l pe Tokaev care a fost ales președinte după demisia lui Nazarbaev senior. Câteva luni mai târziu a fost demisă de Tokaev. Miercuri, după protestele violente, Tokaev a anunțat și schimbarea lui Nazarbaev din fruntea Comitetului de Securitate și mulți au speculat că aceasta ar fi fost una din mizele protestelor. Nu numai influența politică a clanului Nazarbaev, dar mai ales structura sa economică prin care controlează domenii importante din țară, și pe care Tokaev le dorea sub influența sa.
Revolta populară ar fi început de la creșterea prețului GPL pe motivul oficial că trebuie strânși bani pentru investiții, dar Kazahstanul având rezerve mari de petrol și gaze populația a interpretat decizia ca un gest împotriva sa. Totuși trebuie spus că în 15 decembrie când americanii anunțau revolte iminente prețul GPL nu crescuse. Mai mult între timp a fost redus sub prețul dinaintea începerii revoltelor.
Sunt și alte semne de întrebare în revoluția kazahă.Trupele de ordine pur și simplu au dispărut și au lăsat în urmă arme confiscate de protestari. La această oră nu se știe dacă aceste trupe sunt fidele lui Nazarbaev sau lui Tokayev. Cert este că joi dimineața Armata a intervenit în forță, iar Organizația Tratatului de Securitate Colectivă din care face parte și Rusia a anunțat că vor trimite „forțe de menținere a păcii”. (UPDATE: aceasta pare să fie pretextul pentru intrarea trupelor rusești)
Tokayev, școlit la Institutul de Studii Internaționale de la Moscova, vorbește fluent mandarina și este considerat un chinofil. De altfel China consideră vecinul Kazahstan (o parte din teritorii au aparținut la un moment Beijingului), un jucător cheie în proiectul său Drumul Mătăsii lansat de Xi Jinping în 2013 chiar la Astana. A fost și este unul din punctele importante a noii strategii chineze în Asia Centrală cu bătaie spre Europa. Un proiect văzut de unii și ca profitând de slăbiciunea Rusiei, care declarativ este agresivă. dar în realitate obosită.
Rusia a fost și este de altfel nemulțumită de creșterea influenței chineze în Asia Centrală și în special Kazahstan, cea mai importantă țară din regiune cu multe bogății naturale încă neexploatate și considerată „Singaporul Asiei Centrale”.
Trebuie spus că rușii au privit Drumul Mătăsii drept un proiect care pe termen mediu și lung le va afecta interesele geopolitice și economice mai ales că o mare parte din rutele actuale care tranzitează Rusia vor fi înlocuite. Mai mult unii la Moscova simțeau că pierderea influenței economice și politice în Kazahstan ar înseamna, de fapt, eliberarea de facto a acestei republici de sub tutela Moscovei.
Creșterea influenței chineze a dus anul trecut la proteste în mai multe orașe kazahe. La aceea vreme, presa titra: Protestatarii s-au adunat împotriva influenței și puterii economice în creștere a Chinei în fosta republică sovietică.
De altfel, Nazarbaev s-a înfruntat cu Rusia în ciuda faptului că a fost un apropiat al Moscovei.
În 2014, remarcile lui Vladimir Putin cu privire la istoricitatea Kazahstanului, în care a afirmat că Nazarbayev „a creat un stat pe un teritoriu care nu a avut niciodată un stat… Kazahii nu au avut niciodată statalitate, el l-a creat” a condus la un răspuns dur din partea lui Nazarbaev.
În februarie 2018, Reuters a raportat că „Kazahstanul și-a slăbit și mai mult legăturile culturale cu foștii săi stăpâni politici de la Moscova… când a intrat în vigoare interdicția de a vorbi rusă în reuniunile cabinetului… [Nazarbayev] a ordonat, de asemenea, ca toate audierile parlamentare să aibă loc în Kazahă, spunând că cei care nu sunt fluenți trebuie să primească traduceri simultane”.
Acesta este o parte din puzzle-ul kazah…Dincolo de revolta populară probabil reală scenele par mai degrabă a face parte dintr-un scenariu în care rușii vor să-și recâștige influența pierdută în fața chinezilor.
PS 1: Chinezii au vrut să cumpere Rompetrol prin KazMunayGas, dar afacerea a căzut după ce șeful companiei chineze a fost arestat pentru corupție la Beijing.
PS 2:Nazarbaev ar fi după unii în Dubai, după alții la Kiev…
PS 3: „Rusia a forțat Kazahstanul să vândă gaz kazah către fabricile rusești unde a fost lichefiat [GPL] și vândut înapoi regiunilor gaziere din Kazahstan cu un preț aproape de monopol. Acest lucru a stârnit proteste. Acum Rusia trimite trupe pentru a înabuși protestele. Dacă aceasta nu este o politică arhi-imperialistă, ce este?”, a comentat pe pagina sa Twitter Sergej Sumlenny, expert specializat pe Europa de Est de la Berlin al Fundației „Heinrich Boell”.(sursa G4Media)
