Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, în şedinţa solemnă a parlamentului dedicată marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 75 de ani de existenţă a NATO că România poate aspira azi să conducă cea mai puternică alianţă militară defensivă din istorie iar anunţul candidaturii preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de Secretar General al NATO trebuie privit ca un demers al României, pe care toţi trebuie să-l susţinem.
Nicolae Ciucă a declarat în cadrul şedinţei solemne că la 2 aprilie 2004, steagul României era arborat la sediul NATO din Bruxelles.
”La acea dată, mă aflam în Irak, la comanda batalionului de infanterie cu care România a participat la coaliţia internaţională. Îmi aduc aminte şi acum mândria pe care am resimţit-o – mândria că am contribuit, alături de colegii mei din armată, la această reuşită naţională istorică. Povestea intrării noastre în NATO este povestea fiecărui diplomat care ne-a reprezentat cu dedicare şi înţelepciune peste hotare. Este povestea fiecărui soldat din Armata României care a pus serviciul militar pe primul loc, de multe ori cu riscul vieţii. Povestea intrării noastre în NATO este povestea fiecărui român şi a forţei noastre ca naţiune”, a spus preşedintele Senatului.
Nicolae Ciucă a subliniat că în 1990, iniţierea unei relaţii diplomatice cu NATO a fost printre cele mai importante acţiuni de politică externă ale României, la scurt timp după căderea comunismului.
”Angajamentul României de a fi parte a NATO a devenit clar încă din 1993. Iar în ianuarie 1994, România a fost primul stat fost comunist care a semnat Parteneriatul pentru Pace, un pas decisiv pe traseul integrării nord-atlantice. Politica anilor ‘90 a fost una tensionată, tranziţia a presupus sacrificii enorme din partea tuturor românilor. Totuşi, dincolo de diferenţe, liderii politici au găsit puterea de a merge pe calea integrării euro-atlantice. Valurile de extindere ale NATO nu au fost altceva decât rezultatul firesc al determinării statelor din Europa Centrală şi de Est. Aderarea la NATO a fost expresia aspiraţiei noastre fireşti şi legitime pentru democraţie şi libertate, pentru a ne regăsi locul în marea familie euro-atlantică”, a spus Ciucă.
El a menţionat că unii îşi amintesc şi acum de Summit-ul de la Madrid din 1997. ”Eu personal nu am uitat emoţia şi speranţa acelui moment, entuziasmul naţional pentru un proiect de ţară pe care ni l-am dorit cu toţii. Chiar dacă România nu a fost invitată să adere la NATO atunci, comunicatul final al Summit-ului de la Madrid a recunoscut progresele noastre. România se afla pe drumul cel bun. Tot în 1997, România şi Statele Unite au pus bazele Parteneriatului Strategic, care a devenit unul dintre pilonii politicii externe româneşti”, a completat Ciucă.
Potrivit preşedintelui Senatului, ”mult aşteptata decizie de invitare a României în NATO a venit în anul 2002 la Praga iar doi ani mai târziu ţara noastră devenea membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice”.
”Toate aceste momente au presupus acord politic larg. Ieşită din comunism, România se confrunta cu decalaje enorme în materie de instituţii, economie, armată, mentalităţi şi practici. Dar am reuşit să le transformăm, pentru că am ştiut ce vrem şi am fost uniţi. Am construit o Românie democratică euro-atlantică. Suntem astăzi aici pentru că am avut susţinerea românilor. Suntem astăzi aici, ca stat important şi respectat în NATO, ca pilon de stabilitate în regiune, pentru că guverne diferite, cu ideologii şi viziuni diferite au înţeles că obiectivul naţional al aderării la NATO primează. Aş vrea ca cei mai tineri dintre noi să ştie aceste lucruri”, a declarat Nicolae Ciucă.
Liderul PNL a arătat că au trecut 20 de ani de la momentul arborării steagului tricolor la sediul NATO.
”Pentru memoria colectivă este important să spunem de unde am pornit şi ce ne-a făcut să reuşim. România este azi profund transformată. Avem cele mai solide garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată. Suntem nu doar beneficiari de securitate, ci un stat de bază în asigurarea securităţii pe Flancul Estic al NATO. Când vorbesc de stabilitate mă refer la: stabilitatea democratică internă; la încrederea pe care o dăm ca partener predictibil, pe care aliaţii se pot baza; şi la susţinerea constantă şi solidă pentru NATO din partea cetăţenilor români. Am fost printre primii care s-au angajat să crească bugetul pentru apărare la 2% din PIB, într-o perioadă în care mulţi încă subestimau ambiţiile expansioniste ale Rusiei şi ameninţările de securitate din regiune. Încă dinaintea începerii războiului din Ucraina, am fost printre primii care au vorbit deschis despre aceste ameninţări. Am cerut întărirea Flancului Estic şi un echilibru de raportare la partea nordică şi cea sudică a Flancului Estic, inclusiv prin creşterea prezenţei militare cu trupe permanente, nu doar rotaţionale”, a ţinut să precizeze Ciucă.
Preşedintele Senatului a mai afirmat că ”România a fost, de asemenea, un vârf de lance în susţinerea importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea regiunii, a Europei şi nu numai”.
”În urma eforturilor diplomatice ale României, în comunicatul final al Summit-ului de la Vilnius din vara anului trecut, a fost menţionat rolul strategic al Mării Negre. Toate acestea dovedesc faptul că România are o maturitate a înţelegerii contextului de securitate, care vine deopotrivă din experienţa istorică şi din ataşamentul pentru valorile NATO”, a spus Ciucă.
Preşedintele Senatului a mai declarat că dintr-o ţară fostă comunistă, ieşită din 45 de ani de întuneric impus de Moscova, România a reuşit ca în două decenii de la aderarea la NATO să fie un membru-cheie al alianţei.
”România poate aspira azi să conducă cea mai puternică alianţă militară defensivă din istorie. Anunţul candidaturii preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de Secretar General al NATO trebuie privit ca un demers al României, pe care toţi trebuie să-l susţinem, ca expresie a rolului crucial pe care îl joacă ţara noastră astăzi. Trăim într-o lume profund schimbată. Pe de-o parte, Europa nu mai este un continent al păcii, din cauza invadării Ucrainei de către Rusia lui Putin. Războiul de cucerire a revenit pe continentul nostru. Pe de altă parte, Finlanda şi Suedia s-au alăturat NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică este mai solidă ca niciodată”, a declarat el.
Ciucă a ţinut să sublinieze că ceea ce ne face puternici nu este doar capacitatea militară, ci şi forţa principiilor şi a obiectivelor noastre.
”Vrem să facem o lume mai sigură şi mai bună pentru generaţiile viitoare, să ne protejăm cetăţenii şi să apărăm libertatea şi democraţia. Războiul din Ucraina este un război între democraţie şi dictatură. Ucraina luptă nu doar pentru propria sa integritate teritorială şi pentru aspiraţiile sale europene, ci pentru libertatea întregii Europe, pentru o ordine globală bazată de reguli, pentru o lume în care naţiunile au dreptul de a-şi alege viitorul pe care şi-l doresc. Avem datoria de a face tot ce ne stă în putinţă pentru a sprijini Ucraina în acest război”, a spus Nicolae Ciucă.
”Nu ştiu dacă ne aflăm într-o epocă „pre-război” – depinde de noi şi de acţiunile noastre următoare. Un dicton latin spune că cei care doresc pacea trebuie să fie pregătiţi de război. Dacă suntem responsabili, dacă suntem pregătiţi să ne apărăm cetăţenii, dacă suntem uniţi şi determinaţi, vom putea descuraja războiul. Ca militar, am depus un jurământ să îmi apăr patria şi să fiu în slujba românilor. Şi asta am făcut în toată cariera mea. În fiecare zi”, a mai spus el.
