de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
România s-ar putea afla într-o situație extrem de delicată politic și economic, existînd ipoteza că guvernul și, implicit, finanțele țării, sunt conduse de un personaj concediat de o mare bancă după un atac speculativ împotriva monedei naționale – adică ceva vecin cu trădarea -, acum mai bine de un deceniu. Pînă cînd adevărul va ieși la lumină, nimic nu ne împiedică, totuși, să nu remarcăm comportamentul absolut halucinant al lui Florin Cîțu în legătură cu respectivul subiect.
Să amintim, pe scurt.
Pe la începutul anului 2011, Florin Cîţu, director, pe atunci, al Trezoreriei ING Bank România, a fost concediat, decizie pe care o considera abuzivă şi pe care a contestat-o în instanţă.
„Sunt concediat abuziv din poziţia de director al Trezoreriei. Voi contesta decizia în instanţă. Am o relaţie foarte bună cu ING Bank şi sper ca după decizia instanţei să-mi reiau locul de muncă„, spunea Cîţu.
A pierdut procesul și nu s-a mai întors la ING.
De-a lungul anilor, însă, s-a comentat mult în mediile politice, economice și de presă că respectiva concediere s-a produs după un atac speculativ al lui Cîțu împotriva monedei naționale, în octombrie 2008.
În octombrie 2018, spre exemplu, ministrul PSD al Economiei, Dănuț Andrușcă, declara public în parlament:
„Nu găsiţi, stimaţi colegi, că sunt acuzat de devalorizarea monedei naţionale exact de partidul care l-a promovat senator pe unul dintre cei care au condus atacul speculativ împotriva leului de la finalul anului 2008? Da, mă refer la actualul senator Cîţu, domnul Cîţu, fost economist al unei bănci comerciale. Şi nu este singurul personaj cu afinităţi liberale, fost conducător de bancă comercială care a atacat leul. În cârdăşie cu domnul Cîţu, în 2008, s-a aflat şi Lucian Isar”.
În replică, Florin Cîțu anunța procese:
„Când vorbește gura fără ține, plătești! Anonimul ministru al economiei a avut astăzi un discurs în Parlamentul României în care m-a atacat direct, acuzându-mă de atac speculativ împotriva mondei naționale în 2008. A mai făcut-o și ministrul Teodorovici. Pentru a lămuri acest lucru, îi aduc la cunoștință ministrului Andrușca că îl dau în judecată pentru afirmația publica pe care a făcut-o de la tribuna Camerei Deputaților, pentru calomnie și pentru că mi-a afectat imaginea publică. Andrușca, ești bun de plată! P.S. Aviz amatorilor”.
Nu am auzit de vreun proces deschis lui Andrușcă, dar lui Orlando Teodorovici da.
Doi ani mai tîrziu, pe 4 noiembrie 2020, Cîțu pierdea definitiv procesul intentat acestuia, fiind obligat să-i achite și cheltuieli de judecată.
Problema lui Cîțu cu atacul speculativ din 2008 e, însă, cu totul alta, iar eticheta de comportament halucinant e îndreptățită.
Mai precis, timp de un deceniu, actualul premier s-a chinuit să demonstreze, prin diverse analize economice și postări pe Facebook, că respectivul atac speculativ nici măcar nu a existat vreodată, fiind o plăsmuire a BNR, prin Mugur Isărescu și Lucian Croitoru.
În iulie 2013, Cîțu publica, astfel, o analiză despre momentul octombrie 2008 cu numele ”Indicatorul “dobanda” respinge ipoteza atacului speculativ”.
În aprilie 2014, Cîțu Scria pe Facebook:
”Traderii spun multe povesti. Mai ales cand este vorba de miscarile zilnice ale variabilelor financiare. Adevarul este (asa cum am aratat in studiul despre mitul atacului speculativ) ca nimeni nu stie ce forte „misca” cursul de schimb in decursul unei zile”.
În martie 2015, de-a dreptul bășcălie: ”Bine ca nu este echipa de economisti a BNR la conducerea ECB, altfel spuneau ca EURO este victima unui atac speculativ si retrageau toata lichiditatea din piata”.
În aprilie 2015, Cîțu scria iar pe Facebook: ”BNR sustine ca in octombrie 2008 leul a fost supus unui atac speculativ. O astfel de experienta traumatizanta ar trebui sa fie foarte usor identificata daca ne uitam la evolutia ratei de schimb. Astfel in graficul de mai jos am eliminat axa timp sa vedem daca puteti sa identificati momentul respectiv. Ca sa va ajut BNR sustine ca a aparata moneda nationala si a respins un atac speculativ. Ar trebui sa vedem cel putin respingerea nu? Pentru cei care vor sa stie mai mult despre acest mit” era postat un link către o analiză cu numele ”Datele nu sustin ipoteza atacului speculativ”.
În septembrie 2016 relua:
”Tot felul de editorialisti, politicieni, habarnisti vorbesc despre atacul speculativ asupra leului din 2008. Sursa acestora este una singura: guvernatorul BNR.
Domnilor si doamnelor, aceasta afirmatie a guvernatorului este sustinuta de date la fel de mult ca afirmatiile lui Iliescu cand a chemat minerii in Bucuresti. Este o strategie de manipulare a maselor veche. De fiecare data o astfel de declaratie este urmata de decizii care elimina dreptul la proprietate, circulatia libera a capitalului, dreptul la viata privata. Fara exceptie, astfel de declaratii sunt urmate de interventii cu bocancii ale statului in economie si viata privata a cetatenilor.
Fara oameni ca voi, doamnelor si domnilor, dictaturile ar fi ramas doar in imaginatia noastra”.
În noiembrie 2016, altă bășcălie: ”In seara asta am aflat ca PSD si BNR mai au ceva in comun in afara de interventionism si Ion Iliescu: cred in atacul speculativ. Acum, daca ar putea da si definitia atacului speculativ…”.
Toate ar fi fost bune și frumoase, dacă premierul de azi ar fi rămas consecvent ideii – eronată ori ba – că în România nu a existat un atac speculativ pe leu în octombrie 2008.
Doar că în ianuarie anul trecut a căzut o bombă de proporții. În lupta îndîrjită cu guvernul Dăncilă și cu ministrul Finanțelor, Orlando Teodorovoci, iată ce armă a folosit liberalul, hodoronc-tronc:
”Urmeaza atacul speculativ pe leu?
Asa arata in acest moment situatia. Mai rau ca in 2008. Leul se tranzactioneaza, pe pietele internationale la 4.77 pentru 1 euro!!!
Se pare ca traderii internationali au inteles ca BNR nu poate sa intervina fara sa falimenteze sistemul bancar si economia. Interventiile BNR, vand euro si cumpara lei, cresc dobanzile si implicit taxa pe care o platesc bancile.
Cine profita de aceasta situatie? Speculatorii. Rusi? Chinezi?
Este momentul ca institutiile statului care se ocupa de securitate nationala sa verifice daca OUG 114 nu a avut ca obiectiv imbogatirea unor speculatori de la est sau a unor consilieri ai premierului.
Ce a aranjat si ce a promis Eugen Teodorovici in escala sa de la Moscova, cu destinatia Havana? ” a scris Cîțu pe Facebook.
Ce să înțelegem de aici?
Că atacul din 2008 nu există cînd e pus la zid Cîțu, dar apare miraculos cînd e nevoie să fie utilizat contra adverarilor politici?
Poate ar fi momentul ca premierul Cîțu, dar mai ales Mugur Isărescu și BNR, să prezinte marelui public adevărul despre legendarul, de acum, atac speculativ din 2008 și despre posibila – subliniem posibila – implicare a liderului liberal. Ori să confirme acuzațiile acestuia, cum că problemele de pe piața monetară din octombrie 2008 au fost produse tocmai de către BNR.
Nu de alta, dar s-ar putea ca aducerea lui Florin Cîțu în fruntea executivului și a finanțelor României să fie ca și cum britanicii l-ar fi numit pe George Soros șef al băncii naționale ori al guvernului, după marele atac speculativ care a prăbușit lira sterlină în 1992.
- Advertisement -
