Cine (nu) are cărțile în jocul politic din Israel

0
101

de Attila Somfalvi, jurnalist Ynet.co.il, preluare Anima News Israel

  1. Din nou voi întreba, așa cum am făcut-o la câteva zile după ultimele alegeri: Pentru ce s-a constituit ”Albastru Alb”? Care este scopul acestui partid, care s-a adresat unui grup larg de israelieni care cautau o schimbare a discursului politic, o schimbare in identitatea celor stau pe strada Balfour (casa premierului) și o schimbare în relația cu democrația israeliană?
    El a fost constituit pentru a realiza aceste planuri și în principal ca să demonstreze că în Israel există o tabără democratică și liberală, o tabără care respectă statul de drept și democrația. S-a constituit ca să-l trimită acasă pe Benjamin Netanyahu, și să curețe sistemul public de influența malefică a inculpatului în infracțiuni penale
  2. După trei runde de alegeri electorale, s-a dovedit că nu se poate totul. Publicul a decis să nu decidă. După trei runde de alegeri electorale, israelienii au pasat mingea în terenul politicienilor. Pentru ca ei să-și spargă capul. Ei să rezolve problema. Ei să găsească calea de a administra țara. Noi, cetățenii, am gătit acest terci – descurcați-vă.
    Netanyahu este acuzat de luare de mită? Fain. 2.5 milioane de oameni, într-o formă sau alta, au zis “numai Bibi”. Nu s-au evaporat după alegeri. La bine, la rău, la anchetă și chiar în cazul unui act de acuzare – sunt alături de el.
  3. Nici într-o situație sănătoasă, fără Corona și fără criza economică, Benny Gantz nu avea cărți pentru a juca. Netanyahu, de asemenea, nu avea cărți. Totul s-a reunit în unitate. Evadarea lui Hauser și Handel, furtul lui Orly Levi și lipsa capacității / curajului de a înființa un guvern minoritar, au redus spațiul de manevră al lui Gantz către unitate. Și totuși, datorită lui Lieberman și Lapid, Gantz l-a hărțuit neâncetat pe Netanyahu și Likudul. Netanyahu a înțeles că are de a face cu jucători serioși, iar până la urmă a trebuit să renunțe la fortărețele centrale de control.
  4. Dar nu a fost suficient pentru Gantz. Pentru că virusul blestemat a preluat realitatea, economia, politica. Spațiul de manevră s-a micșorat și mai mult. Netanyahu și-a jucat corect cartea, a profitat de criză pentru a-i cânta lui Gantz la cele mai sensibile corzi: responsabilitate față de țară, responsabilitate față de cetățeni, responsabilitate față de misiune.
    Se obișnuiește subestimarea acestor valori, dar la Gantz ele există – și încă îl motivează.
    Nu din dragoste pentru Gantz a renunțat Netanyahu, ci speriat de situația îngrozitoare cu care se confruntă Israelul. Nu a vrut să-și asume responsabilitatea singur. Nu faceți nicio greșeală, gestionarea tuturor sistemelor a început să-l împovăreze pe Netanyah. Atunci când i-a cerut lui Gantz să pună și el umărul, Netanyahu a mărturisit: ”Mi-e greu. Greu pentru mine. Mi-e frică”.
    Netanyahu nu este în stare să numească nici măcar un purtător de cuvânt al Coronei, deci credeți că el ar fi renunțat la conducerea statului dacă acest lucru nu ar fi fost deja prea mare chiar și pentru el?!
  5. Și așa s-a ajuns la cârmă: fără punerea sub acuzare a lui Netanyahu, dar și fără imunitate. Fără o rotație în care Gantz este pe primul loc, dar și fără legi antidemocratice nebune pe care tabăra conservatoare încearcă să le conducă pentru a face din Curtea Supremă un club de stand up pentru glumele false ale juntei anti-israeliene care-l va distruge pe Netanyahu în diverse surse mass-media. Și fără încetarea focului, fără blesteme împotriva judecătorilor și fără persecutarea oamenilor Parchetului.
  6. Nu este la modă, dar Gantz s-a comportat ca un adult responsabil. În politică, sentimentele sunt pentru cei slabi. Dar în politică există și un moment în care trebuie să iei o decizie. Gantz a luat această decizie. În momentul în care Lapid nu putea ieși din repetarea fără sfârșit “Doar nu Bibi” și să privească realitatea în ochi – Gantz a decis. În momentul în care Lapid vroia să continue zdruncinarea sistemului, Gantz a luat o decizie.
  7. Și încă un cuvânt despre Lapid: să zduncini sistemul? Și apoi ce? Să-l numeaști pe Meir Cohen, să-l muți pe Netanyahu, să-l ameninți cu legislația personală fără dovezi? Și apoi ce? Să joci jocuri politice în timp ce oamenii mor fără sisteme de respirat? Și apoi ce? Alegeri? Alegeri pentru cvartete? Adevărat? Asta a fost strategia? Să fi un provocator și să acționezi pentru o altă rundă electorală, iar în drum să slăbești democrația israeliană? Apropo: Handel și Handel nu s-ar fi răzgândit. Cu arabii nu ar fi colaborat. Prin urmare, aplicarea timpului în situația actuală ar fi fost inutilă. Nu ar fi ieși nimic din asta.
  8. Benny Gantz pariază, pariază pe scară mare. Totul deodată. Partidul lui s-a destrămat. Candidatura lui pentru funcția de prim-ministru nu se mai vede, iar, la orizont.
    Chiar dacă Netanyahu promite rotație – omul suferă de zero încredere. Nu există niciun pericol că va spune adevărul. A înșela este arta lui. Da, Gantz este în pericol să fie aruncat într-adevăr la coșul de gunoi al istoriei: Netanyahu s-ar putea să-l înșele. Acest lucru îl va elimina pe Gantz din politică. Pentru Netanyahu va fi încă o zi la birou. Standard. Nu-i mare lucru. Susținătorii şi fanii lui, care-l votează, oricum cred că el este Dumnezeu. A minți face parte din sistem, iar dacă se poate spune, este parte din cultura politică conservatoare. Nu vă lăsați impresionați de cultul liberal al adevărulu. Totul este cușer (kosher) pe drumul spre obiectiv.
  9. Prin urmare, este posibil ca Gantz să fie terminat. Nu se va ridica niciodată din asta. Pe de altă parte, și-a descoperit responsabilitatea. Și maturitate. A oprit nebunia politică care a stăpânit aici timp de un an și jumătate. A ridicat frâna de mână a unei mașini care se învârtea total.
    Într-o negociere înțeleaptă, el poate și trebuie să oprească călătoria de distrugere a dreptei conservatoare care vrea distrugerea democrației israeliene. Aceasta este misiunea vieții sale. Oricine disprețuiește pericolul care plutește peste viața democratică, trăiește într-un film. Conservatorii galopează spre Curtea de Justiție, spre libertatea de exprimare, spre poliție și biroul Procuraturii. Prezența lui Gantz în guvern va fi, sper, un zid de beton armat în fața acestei provocări.
    Adevărat, Netanyahu a destrămatt Albastru Alb (bine ați venit în club, Benny Gantz, salută-i pe Tzipi Livni, Shaul Mofaz, Ehud Barak. Ei zac în canalul vieții politice de pe marginea drumului principal, după ce au încheiat înțelegeri cu Netanyahu).
  10. Practic – Gantz a acționat corect. În loc să își bată joc de el, ar trebui felicitat pentru că și-a riscat viitorul politic.
    Pe de altă parte, este de neânțeles graba lui Lapid de a demola totul. Nu este de înțeles insistența lui de a desființa Albastru Alb. Politica este o exploatare a oportunităților, a gestionării riscurilor și a realizărilor. Ce l-a ars pe el să desființeze partidul, chiar înainte de semnarea acordului de coaliție?
    La ora actuală, cu excepția postului de lider al opoziției, Lapid nu a primit prea multe. El va fi departe de masa unde se iau decizii, iar cei care vor semna pentru frânarea nebuniei sistemelor vor fi Benny Gantz si Gabi Ashkenazi. Nu Lapid, și nici Lieberman.

Attila Somfalvi / Facebook (Traducere în română: Redacția Anima News)