CFR Marfă se află într-o situaţie dificilă, fiind ”un caz delicat” unde nu există progrese, iar ”sabia lui Damocles” îi atârnă de la Comisia Europeană, susține Bogdan Chirițoiu. Șeful Consiliului Concurenței explică situația prin faptul că societăţii i s-ar şters datoriile în urmă cu câţiva ani cu promisiunea din partea statului român că va fi privatizată, ceea ce nu s-a întâmplat.
”Unde nu s-au făcut progrese este la CFR Marfă. Mi se pare un caz delicat pentru acest an. Ea spune că şi-a redus pierderile, că a ajuns chiar pe zero operaţional în unele luni. Dar e o companie care are un istoric dificil, are datorii mari şi, desigur, îi atârnă Sabia lui Damocles, are o Sabie a lui Damocles din partea Comisiei Europene, pentru că acum câţiva ani i s-au şters datoriile şi Comisia a înghiţit acest lucru, cu promisiunea că o privatizăm cumva”, a spus Chiriţoiu.
Președintele Consiliului Concurenței amintește că CFR Marfă a ratat o privatizare în 2013 şi a făcut noi datorii. ”E posibil să vină Comisia Europeană să spună că acea ştergere de datorii în vederea privatizării a fost un ajutor de stat ilegal care trebuie recuperat. Aşadar, i-am mai arunca companiei în spinare câteva sute de milioane cu dobânzi pe anii respectivi. Deci o situaţie proastă ar deveni catastrofală”, afirmă Chiriţoiu. Scenariul cel mai rău ar fi ca firma să intre în faliment, a subliniat oficialul.
Amintim că în 2013, Comisia Europeană a fost de acord cu conversia datoriilor CFR Marfă în acţiuni, însă din cauză că procesul de privatizare nu a fost finalizat, Comisia Europeană ar putea declanşa o investigaţie privind măsurile de ajutor de stat acordate CFR Marfă.
La prima încercare de vânzare a societăţii, în anul 2005, CFR Marfă era evaluată la 1 miliard de euro, în timp ce la ultima încercare, în 2013, statul cerea doar 180 de milioane de euro.
CFR Marfă a avut pierderi în fiecare an din 2008 până în prezent, cel mai slab rezultat fiind înregistrat în 2009, cu o pierdere de 535 milioane lei. În 2015, afacerile companiei au scăzut cu 13%, până la 800 milioane lei, de la 918,8 milioane lei în 2014.
În 2015, CFR Marfă a înregistrat o cotă de piaţă de circa 57%, principalul său concurent fiind Grupul Feroviar Român, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, care a încercat în 2013 să cumpere compania de stat.
Numai că situația de la CFR Marfă nu e singura care ar trebui să preocupe autoritățile de la București, amintește președintele Consiliului Concurenței, care profită de ocazie pentru a vorbi și despre Oltchim. Vânzarea activelor Oltchim ar putea fi finalizată la începutul acestui an, spune Bogdan Chirițoiu, ceea ce marchează faptul că ”Oltchim-ul vechi moare”, însă tranzacţiile vor trebui aprobate de Comisia Europeană.
La ora actuală, mai multe companii sunt interesate de combinatul chimic Oltchim, însă ofertele depuse sunt, deocamdată, neangajante. ”S-au făcut ofertele neangajante, deci acum ar trebui companiile să se decidă, după ce au analizat datele, dacă sunt interesate să cumpere nişte active şi la ce preţ. Deci să facă nişte oferte ferme”, a spus Chiriţoiu.
Comisia Europeană a dat un aviz de principiu, însă va trebui să aprobe şi tranzacţiile finale. ”Suntem destul de aproape de o soluţie la Oltchim”, a precizat Chiriţoiu. ”Aceeaşi reţetă” s-ar putea aplica şi la Complexul Energetic Hunedoara, consideră şeful autorităţii de concurenţă. În 2016, statul român a scos Oltchim la vânzare pe nouă pachete de active. Planul de reorganizare al Oltchim prevede vânzarea combinatului pentru cel puţin 307 milioane euro.
Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă la 30 ianuarie 2013.
Companiile care vor cumpăra activele Oltchim nu preiau datoriile combinatului în cadrul tranzacţiei, dar nici contractele cu clienţii nu sunt transferate către cumpărători, care nu au nicio obligaţie de a prelua actualii angajaţi, arată un document pregătit de consultantul selectat pentru privatizarea Oltchim.
Acesta mai arată şi că nu există nicio condiţie pentru păstrarea angajaţilor actuali, însă există un bonus de evaluare în cazul în care sunt preluaţi o parte dintre salariaţi, deoarece o astfel de măsură ar reduce plăţile compensatorii pe care le-ar avea de plătit societatea Oltchim.
