Georgiana Iorgulescu declară la RFI că, având în vedere modul în care cei trei procurori au acționat, ”este evident că ei și-au depășit atribuțiile”. Fostul mebru al Consiliului Superior al Magistraturii spune totodată că Inspecția judiciară ar fi trebui să fie mai dură și să încadreze la capitolul ”rea credință” acțiunile celor trei procurori, caz în care aceștia ar fi riscat excluderea din Magistratură.
Este o premieră (n.r. cercetarea unui procuror DNA). De aceea s-a creat Inspecția Judiciară
Georgiana Iorgulescu: Acțiunile disciplinare nu trebuie să ne sperie, să ne înspăimânte. De aceea s-a creat Inspecția Judiciară. Probabil că dumneavoastră ați inițiat această emisiune, dar și alți colegi din presă, tocmai pentru că nu îmi amintesc ca până acum vreun procuror, în special procuror DNA să facă subiectul unei acțiuni disciplinare.
Reporter: Din câte știu, procurorii mai sunt subiectul unor astfel de acțiuni judiciare. Este drept că mai rar de la DNA. Este o premieră?
G.I: Da. Este o premieră, dar asta nu trebuie nici să ne bucure, nici să ne supere. Pe fond, inspecția judiciară spune mai multe lucruri. Atunci când face referire la încălcarea prerogativelor procurorilor, face trimitere la decizia Curții Constituționale, care spune că Parchetul nu are cum să intervină în materie de legiferare. Legiferarea o face o altă putere în stat, Parlamentul sau, în subsidiar, Guvernul, iar controlul îl face Curtea Constituțională. Cu alte cuvinte, Parchetul nu se poate pronunța pe legalitate sau oportunitate. Acestea sunt atributele Curții Constituționale. Și face acolo o demonstrație întreagă cum este cu separația puterilor în stat.
Procurorii DNA și-au depășit atribuțiile. Nu aveau competență să deschidă dosar penal pe OUG 13
Rep: Dacă ne amintim, procurorii au cercetat mai curând procedura de adoptare a ordonanței. Dacă îmi amintesc bine, în referatul DNA se vorbea despre distrugerea unor documente, chiar înainte de aprobarea acelei ordonanțe. Ar mai fi o chestiune aici. Procurorii au acționat în urma unei plângeri. Din câte știu, procedura legală spune că sunt cumva obligați să facă cercetările.
G.I: Nu este așa. Curtea Constituțională explică că atunci când se vorbește de interdicția Ministerului Public în a iniția dosare penale cu privire la adoptarea de legi, se referă la orice ține de adoptarea unei legi, inclusiv partea administrativă. Faptul că cineva rupe o chestie în birou și o reface este o treabă strict administrativă, care poate fi cercetată în câmpul disciplinar al dreptului muncii și al dreptului civil. Trebuie să înțelegem că este foarte trist că noi, după 27 de ani, avem în continuare o apetență postcomunistă pentru dreptul penal. La momentul la care s-a făcut acel denunț la DNA, informațiile cuprinse în acel denunț nu erau în competența DNA. Primul lucru pe care trebuie să îl facă un procuror sau o instanță judecătorească atunci când primește o cerere este să își verifice competența. Prin urmare, nu putea să deschidă dosar penal pe ceva ce nu era competent. Au făcut acest lucru deși nu erau competenți, după care, a doua zi, au chemat persoana respectivă și au mai descoperit o infracțiune care le-a atras competența. Între timp, până să aibă competență, au început să facă adrese către diverse instituții și ministere ca să vadă ce este cu documentele. Dacă nu erau competenți nu puteau să facă aceste adrese. Ca jurist, vă spun că este în afara normelor de procedură.
Rep: Georgiana Iorgulescu, sunteți și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii și actual director al Centrului pentru Resurse Juridice. Din ceea ce spuneți dumneavoastră, înțeleg că este justificată această acțiune a Inspecției Judiciare. În baza faptelor pe care le-ați enumerat, credeți că cei trei procurori DNA vor fi găsiți vinovați? Și ce riscă ei?
Aș fi fost mult mai dură și i-aș fi încadrat la rea credință. Trebuie să mergem către statul de drept
G.I: Îmi este greu să mă pronunț. Știu ceea ce li se impută din comunicatul Inspecției Judiciare. Nu am dosarul ca să pot să vă răspund cu subiect și predicat. Încadrarea nu s-a făcut pe rea credință, ci pe gravă neglijență. Eu aș fi fost mult mai dură și aș fi făcut-o pe rea credință pentru că este foarte clar că îți verifici competența. Asta învață orice student la penal în anul doi și în anul patru la procedură penală. Au încadrat-o la gravă neglijență și nu la rea credință. Puțin probabil să fie excluși din magistratură. Nici nu doresc așa ceva. Eu fac un comentariu la rece acum. Sancțiunile disciplinare sunt pe mai multe paliere, de la salariu la mutare în altă parte. Mă îndoiesc că vor fi excluși din magistratură. De secția de procurori a Consiliului depinde. Trebuie să înțelegeți că Inspecția Judiciară exercită acțiunea disciplinară în fața secției de procurori. Secția de procurori decide. Aș fi fost curioasă și aș urmări cu mare atenție ce anume va decide secția de procurori și în special, cum anume va motiva ce va decide secția de procurori.
Rep: Considerați că poate fi un fapt grav modul în care au acționat cei trei procurori în cazul Ordonanței 13?
G.I: Pentru mine este un fapt grav. Ca procuror nu poți să spui că nu cunoști legea.
Rep: Arată ceva despre DNA, despre sistemul judiciar?
G.I: Arată faptul că ne concentrăm de 27 de ani pe dreptul penal, arată că nu ne pasă de drepturile și libertățile civile. Un procuror sau un judecător nu se pot scuza că nu cunosc legea. Prin urmare, haideți să ne îndreptăm, cu pași de melc, spre statul de drept. Statul de drept înseamnă aplicarea legii și cunoașterea Constituției.
