spot_img
38.9 C
București
miercuri, iulie 17, 2024
AcasăActualitateCeangăii vor slujbe în limba maghiară: "Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a arătat...

Ceangăii vor slujbe în limba maghiară: „Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a arătat o anumită deschidere faţă de solicitarea ceangăilor maghiari din Moldova de a avea slujbe în limba maghiară”

-

Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a arătat o anumită deschidere faţă de solicitarea ceangăilor maghiari din Moldova de a avea slujbe în limba maghiară, contrar atitudinii respingătoare care exista anterior, a declarat László Pogár, preşedintele Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova (MCSMSZ), agenţiei ungare de presă MTI.

- Reclama -

De trei ani, locuitorii romano-catolici de etnie maghiară din aşezările moldoveneşti pot participa, o dată pe lună, la Bacău, la o slujbă în limba maghiară. Următoarea slujbă are loc, duminică, la Biserica Sfânta Cruce Bacău.

- Advertisement -

Potrivit lui László Pogár, este un lucru important că deja se poate ţine slujba, că numărul slujbelor în limba maghiară a crescut în ultimii trei ani, iar acestea sunt permise şi la deschiderea anului şcolar sau la alte evenimente. “Văd că există o anumită deschidere din partea Bisericii”, a spus preşedintele, care consideră că este un mare pas faptul că la Pustiana, unde de 30 de ani se solicită slujba în limba maghiară, preotul catolic participă la evenimente şi îi salută pe cei prezenţi în limba maghiară. “Totul a început cu slujba de la Bacău”, a explicat acesta.

Acesta a mai adăugat că în unele sate de ceangăi, ocazional, Rugăciunea Domnească sau Salutarea îngerească sunt rostite în limba maghiară. “În Ungaria sau în Ţinutul Secuiesc acest lucru nu este mare lucru, dar aici este, chiar dacă nu există slujbă în limba maghiară în fiecare duminică, sau în fiecare localitate”, a spus preşedintele, care a subliniat că în Moldova fiecare pas mic contează.

- Advertisement -

Acesta a explicat că, în comparaţie cu începutul anilor 2000, când atitudinea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi era să respingă solicitările legitime ale ceangăilor maghiari din Moldova, acum însă se poate constata o deschidere. Cu răbdare, prin consens, se poate progresa încet, a declarat preşedintele, care a mai adăugat că în unele comune sunt permise ceremoniile religioase în limba maghiară la deschiderea sau la sfârşitul anului şcolar, dar şi la unele evenimente festive.

“Nu la toate”, a precizat acesta. La fel ca în domeniul educaţiei şi al administraţiei, atitudinea faţă de solicitările legitime ale ceangăilor variază în fiecare sat din Moldova. “Nu toate localităţile sunt la fel, dar, în general, există o anumită cooperare”, a declarat László Pogár, făcând referire la Episcopia Romano-Catolică de Iaşi.

În ceea ce priveşte slujbele în limba maghiară, organizate o dată pe lună la Bacău, acesta a precizat că, la sfârşit de săptămână, din lipsa serviciilor de transport cu autobuzul, locuitorii din satele de ceangăi îşi organizează singuri deplasarea în reşedinţa de judeţ şi astfel biserica este plină de credincioşi.

Potrivit cotidianului “Háromszék” din Sfântu Gheorghe, la ultima slujbă, de la sfârşitul lunii ianuarie, s-au înscris 320 de persoane din 24 de localităţi. Tinka Nistor, etnograf din Pustiana, fostă responsabilă pentru problemele religioase în cadrul Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova, actualmente preşedinte al Asociaţiei “Szent István” (Sfântul Ştefan) din Pustiana, de 30 de ani înaintează petiţii Episcopiei pentru a permite slujbe în limba maghiară. Aceasta a declarat pentru cotidian că, în Pustiana, nu sunt permise slujbe regulate în limba maghiară de teamă că şi comunităţile de ceangăi din alte localităţi vor prinde curaj şi vor solicita acest lucru, ceea ce, în opinia sa, autorităţile bisericeşti resping cu desăvârşire.

Din anul 1884, prima slujbă în limba maghiară a avut loc la Bacău, în data de 27 ianuarie 2019, fiind prima slujbă în limba maghiară din istoria Episcopiei de Iaşi, aprobată de conducerea Episcopiei să fie ţinută regulat.

Tinka Nistor a declarat atunci presei că, în cele trei decenii de luptă, în Moldova s-a stins o generaţie care tânjea după slujba maghiară şi care abia vorbea limba română. A apărut însă o nouă generaţie de preoţi care înţelege mai bine nevoile credincioşilor, a adăugat aceasta.

În cele 8 judeţe din Moldova care aparţin de Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, potrivit site-ului episcopiei, există în evidenţele sale peste 200 000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează că numărul catolicilor din Moldova, care vorbesc un dialect al limbii maghiare, este între 30 000 – 40 000.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img