Ce vrea Spania cu PNRR-ul său

0

Guvernul spaniol a aprobat marţi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care Spania va accesa pentru reforme şi investiţii circa 140 de miliarde de euro din fondul european de redresare post-pandemie ‘NextGenerationEU’, relatează agenţia EFE conform Agerpres.

În urma acestei aprobări Spania va trimite Comisiei Europene PNRR-ul său, fără să depăşească termenul de 30 aprilie.

Din cele circa 140 de miliarde de euro, 72 de miliarde reprezintă granturi, iar diferenţa credite. Guvernul spaniol a stabilit să folosească pentru perioada 2021-2023 numai granturile şi să lase alocarea creditelor pentru mai târziu.

Cele 72 de miliarde de euro vor fi repartizate pe 20 de programe sectoriale care vor avea asupra economiei un efect multiplicator supraunitar, adică pentru fiecare euro investit PIB-ul Spaniei ar trebui să crească cu mai mult de un euro.

Suma cea mai consistentă, de 13,2 miliarde de euro, va fi alocată tranziţiei către transportul cu vehicule electrice pentru facilitarea mobilităţii sustenabile. Al doilea program ca importanţă este cel al reabilitării termice a locuinţelor, cu o alocare de 6,8 miliarde de euro, urmat de modernizarea administraţiei publice, cu 4,3 miliarde de euro, digitalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu 4,06 miliarde de euro, şi foia de parcurs pentru reţeaua 5G, cu un buget de 3,99 miliarde de euro.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a scris pe contul său de Twitter că acest plan ”aduce un orizont de speranţă, progres şi bunăstare” pentru ”o Spanie verde, incluzivă, echitabilă şi feministă”.

Partidul Popular spaniol (PP), principala formaţiune de opoziţie, a cerut crearea unei autorităţi independente care să gestioneze fondurile din PNRR, solicitare căreia i se opune guvernul de stânga format din Partidul Socialist (PSOE) şi Unidas Podemos.

Spania este, după Italia, a doua ţară membră a UE principală beneficiară a planului UE de redresare post-pandemie ce are la bază fondul ‘NextGenerationEU’ în valoare de cel mult 800 de miliarde de euro (în preţuri curente, respectiv 750 de miliarde de euro în preţuri constante din 2018) care va fi constituit din împrumuturi contractate de Comisia Europeană pe pieţele financiare.