Specialiştii în Drept, contactaţi de MEDIAFAX, spun că decizia CCR de miercuri privind conflictul între Parlament şi Parchetul General se poate traduce prin aceea că protocoalele secrete sunt nelegale, subliniind totodată că efectele se vor produce în funcţie de fiecare cauză în parte.
„În limitele pe care le-a stabilit deja CCR, şi anume protocolul din 2009 integral şi protocolul din 2016 parţial, ele sunt clar nelegale. Adică neconstituţionalitatea asimilează şi nelegalitatea. Este legea supremă, evident că nu poate să fie ceva valabil după lege, dacă nu este valabil după Constituţie – legea fiind inferioară Constituţiei. Nu mai este nicio îndoială că sunt total nelegale, în limitele respective”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru CSM.
Potrivit lui Toni Neacşu, efectele deciziei se produc în funcţie de fiecare speţă în parte: „Efectele, într-adevăr, aşa cum rezultă din decizia CCR, se vor produce de la caz la caz doar în dosarele aflate pe rolul instanţelor, în măsura în care instanţa constată că s-au folosit probe obţinute îm baza protocolului. Problema e că nu ştim în ce dosare s-au folosit probele. CCR a spus că instanţa poate să decidă, punctual, de la caz la caz”.
La rândul său, judecătorul Mădălina Afrăsinie, preşedinta Secţiei a VI-a civilă de la Tribunalul Bucureşti, a spus, pentru MEDIAFAX, că decizia Curţii poate dovedi că tot ceea ce a generat conflictul a fost „lângă lege”.
„Ce înseamnă că s-a constatat conflictul? Înseamnă că acele protocoale au fost încheiate cu nerespectarea legii. (…) Ce înseamnă când vine Curtea şi spune că există un astfel de conflict? Înseamnă că tot ceea ce s-a întâmplat şi a generat conflictul a fost încheiat pe lângă lege. Ca atare, protocoalele, într-un stat de drept, nu trebuiau să existe. Nu trebuia să dai posibilitatea unui serviciu de informaţii să facă acte de urmărire penală (…) Din punctul meu de vedere, este ceva nelegal – pe înţelesul tuturor cetăţenilor. Repet – controlul nu a fost un control de constituţionalitate, a fost o sesizare pe un conflict între puterile statului, dovadă decizia pe care a pronunţat-o Curtea Constituţională”, a mai spus judecătorul.
Pe de altă parte, avocatul Cristian Ene a spus că, potrivit deciziei Curţii, instanţa este abilitată să decidă în ce sens au contribuit protocoalele la probe nelegale.
„Curtea Constituţională nu a constatat nelegalitatea, ci neconstituţionalitatea lor. Totodată, înteleg că CCR în punctul numărul trei, a precizat că pe viitor instanţele sunt abilitate să înlăture orice probe care au fost obţinute prin încălcarea legii şi prin intermediul prevederilor acestor protocoale. Avem chestiune de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională a şi spus: în ceea ce inseamnă implicaţiile protocoalelor în cauzele pe rol, judecătorii sunt abilitaţi să verifice în ce sens aceste protocoale au dus la producerea unor probe ilegale”, a spus, pentru MEDIAFAX, avocatul Cristian Ene.
Precizările vin după ce CCR a admis, miercuri, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.
De asemenea, Curtea a anunţat că parchetele şi instanţele judecătoreşti sunt cele care vor stabili dacă s-a încălcat legea prin depăşirea competenţelor, în cazul dosarelor care au la bază acte efectuate în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare”, se arată în comunicatul CCR.
Este vorba, aşadar, despre cauzele aflate în curs de soluţionare, asupra cărora nu s-a luat o decizie definitivă.
