Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) nu doreşte ca, peste o lună sau două, Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, să dea deoparte Iniţiativa cetăţenească pentru regiunile naţionale, susţinută de 1,2 milioane de cetăţeni europeni, şi amână depunerea documentului, a declarat Balázs Izsák, preşedintele CNS, la o conferinţă de presă organizată marţi după-amiază la Sfăntu Gheorghe, transmite agenția maghiară de știri MTI.
“Atâta timp cât Comisia este prezidată de Ursula von der Leyen, iar printre vicepreşedinţii săi se numără Frans Timmermans şi Vera Jourova, nu o vom depune, iar Iniţiativa cetăţenească realizată cu succes va rămâne în aşteptare”, a declarat Balázs Izsák, care este şi preşedintele comitetul cetăţenesc al iniţiativei. Acesta a adăugat că speră ca, în anul 2024, să se producă o schimbare în Uniunea Europeană în favoarea conservatorilor, iar atunci vor avea şanse mai bune de reuşită la Comisia Europeană.
La întrebarea adresată de un jurnalist, preşedintele CNS a precizat că regulile pentru iniţiativele cetăţeneşti lansate după anul 2019 au fost deja modificate şi a fost stabilit un termen limită pentru depunere. Însă, Iniţiativa pentru regiunile naţionale nu are niciun termen limită.
Balázs Izsák a amintit că, în anul 2013, au lansat iniţiativa cetăţenească, dar Comisia Europeană a considerat că nu are competenţa necesară de a soluţiona problema propusă şi, prin urmare, a refuzat să înregistreze iniţiativa. După 6 ani de litigii şi o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE de la Luxemburg, în anul 2019, Comisia Europeană a fost obligată să înregistreze iniţiativa. Înregistrarea a fost urmată de strângerea semnăturilor, procesul fiind puternic afectat de pandemia de coronavirus şi de măsurile luate pentru limitarea acesteia. Comisia Europeană a luat în considerare circumstanţele dificile ale strângerii semnăturilor şi a prelungit durata procesului de la un an, la doi ani.
Dintre semnăturile de susţinere ale iniţiativei cetăţeneşti, 1,2 milioane au fost recunoscute de către autorităţile naţionale competente ca fiind autentice, iar în 8 ţări a fost depăşit pragul, faţă de 7, care era minimul necesar, astfel fiind îndeplinite condiţiile pentru ca iniţiativa să poată fi înaintată.
Balázs Izsák a mai vorbit şi despre faptul că, în ultimele două zile, a vizitat cele 34 de localităţi din Ţinutul Secuiesc pe acelaşi traseu pe care, în urmă cu 9 ani, secuii din Ghindari au ajuns cu căruţele la Marele Marş al Secuilor organizat la Trei Scaune (judeţul Covasna). Acesta a mai adăugat că s-a întâlnit cu primarii din 17 comune, cu preoţi şi lideri ai unor composesorate, şi a fost şi de această dată convins, că iniţiativa lor este necesară.
Potrivit preşedintelui CNS, declinul economic al Ţinutului Secuiesc a continuat în ultimul deceniu, în pofida faptului că primarii vizitaţi din Ţinutul Secuiesc au făcut tot posibilul pentru a-şi dezvolta localităţile. Prin urmare, UE trebuie să acorde mai multă atenţie regiunilor care se disting prin cultură, limbă şi identitate naţională. În caz contrar, aceste regiuni nu vor putea să ţină pasul cu dezvoltarea regiunilor locuite de populaţia majoritară. Acesta este motivul pentru care UE trebuie să acorde o atenţie deosebită, pe lângă regiunile montane şi insulare, şi dezvoltării regiunilor naţionale, a concluzionat Balázs Izsák.
