Ce nu știu și nu vor să știe politicienii români

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

O serie de sondaje ample realizate după invadarea Ucrainei de prestigiosul think-tank slovac Globsec scoate la lumină evoluții îngrijorătoare: din cea mai entuziastă țară fostă comunistă în raport cu integrarea în UE și NATO, prin anii 90, România a ajuns la coada clasamentului. Mai mult de un român din cinci, spre exemplu, vrea ieșirea din UE, cotă întrecută doar de bulgari, cu aproape un sfert.

Studiul realizat de Globsec în luna martie în nouă state foste comuniste, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, România, Estonia, Letonia, Lituania scoate la iveală cifre terifiante pentru noi.

Satisfacția legată de modul în care funcționează democrația a crescut peste tot în afară de România, scriu autorii studiului, semnalat pe Facebook de sociologul Mircea Kivu.

România este singura țară în regiune în care sprijinul popular pentru o geopolitică orientată spre occident a scăzut – de la 43% la 27% față de anul trecut. 12% dintre români nici nu mai sunt siguri cum ar trebui să fie țara poziționată geopolitic

Un alarmant procent de 22% din respondenţii români cred că Rusia avea dreptul de a invada Ucraina, iar 26% cred că Occidentul a fost responsabil de război, provocând Rusia.

România este și singura țara chestionată unde satisfacția față de democrație, în ansamblu, a scăzut (de la 30% la 23%).
Deschiderea către un lider autoritar a 60% dintre români, rămâne și ea cea mai ridicată din regiune. În ceea ce privește amenințările de securitate, 73% dintre români nu consideră China ca o amenințare pentru țara lor. Doar 34% dintre români au acum o părere bună despre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, față de 45% anul trecut,.
Doar 58% dintre români consideră Rusia o amenințare, procente mai mici avînd doar Ungaria-45% și Bulgaria-33%.

24% dintre români văd China ca un model de urmat ca stat, procent întrecut doar de Bulgaria, cu 28%. Pe de altă parte, simpatia românilor față de Putin a scăzut de la 40% anul trecut, la doar 16% anul acesta. 55% dintre români nu cred că Rusia va invada și alte țări după Ucraina, iar 64% nu consideră că NATO ar trebui să trimită trupe în ajutorul Ucrainei. Doar 13, respectiv 11% dintre români consideră că Ucrain ar trebui să devină membră UE și NATO.

Interesant de punctat, doar 32% dintre români au încredere în actualul guvern, dar în creștere cu 7 procente față de anul trecut și cu 9 procente față de 2020. Încrederea românilor în propriul guvern e penultima în top, doar slovacii, cu 30%, stînd mai prost.

Există o secțiune în care românii domină autoritar clasamentul: 66% dintre ei cred că indiferent cine ar guverna, nu se schimbă nimic. De asemenea, studiul mai arată că încrederea în președintele Klaus Iohannis s-a prăbușit de la 44% anul trecut, la 29% în prezent. Cu excepția Slovaciei, condusă de o femeie, în toate celelate state cercetate încrederea în președinți a crescut, recordul fiind deținut de cel al Poloniei, cu 14%.
47% dintre români – locul 3 în top – cred că lumea nu e guvernată de forțe democratice, ci de structuri oculte care doresc instaurarea unei hegemonii mondiale.
60% dintre români – locul 1 în top – consideră că un președinte cu mînă de fier, care să conducă în disprețul parlamentul și al voinței alegătorilor este ceea ce trebuie țării, urmați la mare distanță de Slovacia și Bulgaria, cu 49%.

Concluzia studiului e îngrijorătoare pentru regimul de la București: în timp ce satisfacția față de democrație a crescut în 7 din 9 țări cercetate, România e singura țară în care ea a scăzut, iar în Slovacia a rămas statică. Aceste constatări sugerează că numai apariția unui război în apropiere nu înseamnă neapărat consolidarea sprijinului pentru democrație și pentru sistemele de guvernare ale acestor țări, în sens mai larg.

Datele sondajelor pentru acest raport, care au fost colectate pe fondul atrocităților în curs de desfășurare ale Rusiei în Ucraina, au măsurat sprijinul robust și în creștere pentru Occident și modelul de guvernare occidental. Societățile din estul și centrul Europei identifică în general Rusia drept agresor și o amenințare la adresa securității atât a regiunii, cât și a lumii(…) Viziunea distorsionată a anumitor segmente de populație față de evenimentele din Ucraina, combinată cu potențialele dificultăți economice viitoare, ar putea consacra aceste grupuri vulnerabile drept potențiale ținte pentru liderii populiști și autocrați, arată autorii studiului.
Referirile sunt prioritar la adresa României, așa cum reiese limpede din multitudinea de date prezentate, dintre care noi am spicuit doar cîteva.