spot_img
2.4 C
București
joi, decembrie 19, 2024
Acasă#tragediebalsCe e în spatele love story-ului bulgaro-austriac

Ce e în spatele love story-ului bulgaro-austriac

-

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Amorul neașteptat dintre cancelarul austriac și președintele bulgar, încununat cu invitația la Concertul de la Viena de Anul Nou și alte onoruri, plus anunțul vizitei oficiale la Sofia pe 23 ianuarie, ridică o întrebare tulburătoare: ar putea deveni realitate ideea decuplării Bulgariei de România pentru aderarea la spațiul Schengen? Și dacă da, cu cîți ani ne-ar putea amîna asta?

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, nu doar că a fost singurul șef de stat invitat de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, la legendarul Concert de Anul Nou de la Viena, pe 1 ianuarie, dar el a beneficiat și de niște onoruri suspect de mari pentru un lider politic căruia tocmai i se închisese, brutal, ușa Schengen în nas.
Radev a avut parte de o discuție cu Nehammer pe teme politice dar, mai ales, legate de problema frontierelor, cu participarea inclusiv a altui invitat bulgar cu greutate, vicepremierul Atanas Pekanov, responsabil cu gestionarea fondurilor UE. Mai mult, Radev a vorbit și cu președintele federal Alexander Van der Bellen, plus că i s-a organizat o recepție chiar într-o pauză a concertului, semn că austriecii s-au întrebuințat serios.

La final, am aflat că Nehammer viziteză oficial Bulgaria pe 23 ianuarie și va inspecta, chiar, zonele de frontieră ale statului.

În paralel, în presa bulgară se vorbește tot mai insistent în ultima vreme despre o posibilă decuplare a Bulgariei de România.
Și la noi se vorbește.

Scrie pe blog fostul premier Adrian Năstase:

”Vizita presedintelui Bulgariei la Viena, pentru a participa, impreuna cu cancelarul Austriei la Concertul de Anul Nou sau anuntata vizita a lui Nehammer in Bulgaria, pe 23 ianuarie, au distrus si ultimile iluzii in legatura cu functionarea „tandemului” romano-bulgar in strategia intrarii in Spatiul Shengen. In timp ce la noi se discuta de imoralitatea unei abordari separate, iata ca Bulgaria nu are probleme de constiinta in a-si promova, individual, interesele. Asa cum a facut si in prima faza Schengen, atunci cand a obtinut eliminarea vizelor pentru cetatenii sai de la 1 ianuarie 2001, cu un an inaintea Romaniei. Este o lectie dura pentru conducatorii romantici ai Romaniei”.

Nu prea a observat nimeni la noi, însă, că vizita lui Nehammer în Bulgaria are loc cu doar două zile înaintea Consiliului JAI din 25 ianuarie, de la Stockholm, capitala țării care deține președinția Consiliului UE.
Un consiliul informal – înaintea celui din martie – la care nu se iau decizii, dar se pot formula și dezbate propuneri.

Iar una dintre propuneri, lansate de ministrul de Interne al Austriei, ar putea fi tocmai decuplarea celor două țări.
Care nu e clar dacă va fi de vreun folos și cărei țări anume, dar un lucru e sigur: decizia ar putea amîna discuțiile despre aderarea celor două țări cîțiva ani buni.
Pînă cînd cei 631 de km de graniță între România și Bulgaria ar fi aduși la standardele pretențioase de frontieră externă a UE, lucru de care nu a fost nevoie pînă acum în condițiile existenței cuplajului.
Iar celor care cred că Dunărea ar fi, ea însăși, o frontieră în sine le reamintim că nici Mediterana nu reușește să oprească imigrația.
Decuplarea României de Bulgaria – inclusiv prin manevra insidioasă de la concertul vienez – ar reprezenta cea mai perfidă – dar și eficientă – lovitură administrată ambelor state de către acea parte a UE care nu vrea să audă de extinderea Schengen și pentru care Austria e doar un executant.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img