spot_img
8.8 C
București
luni, noiembrie 4, 2024
AcasămediuCe e în spatele insolvenței #HexiPharma: Spitalele vor plăti NOTA DE PLATĂ

Ce e în spatele insolvenței #HexiPharma: Spitalele vor plăti NOTA DE PLATĂ

-

- Reclama -

Avocatul Gheorghe Piperea, specializat în insolvență, spune la RFI că procedura de faliment ar putea să fie, mai degrabă, o modalitate de accelerare a anchetei penale. Cei mai afectați vor fi cei 350 de angajați ai companiei, mai spune specialistul. Iar spitalele vor plăti oalele sparte, explică avocatul. Și contribuabilii.

- Reclama -

Gheorghe Piperea: Din câte înțeleg, doar s-a depus cererea de deschidere a procedurii de faliment. Probabil se va judeca în cinci, șase zile. Explicația poate să fie următoarea. Probabil că după ce a izbucnit scandalul, spitalele care se aprovizionau cu produsele de la Hexi Pharma au suspendat plățile. Dacă au suspendat plățile s-a creat o problemă foarte mare de lichidități pentru societatea respectivă, inclusiv în raport cu plata salariilor, dar și cu celelalte datorii proprii pe care le are această societate.

- Advertisement -

Aceasta este cea mai probabilă cauză, dacă nu cumva există o alta, dincolo de limita legalității. Să încerce să se pună batista pe țambal în privința cercetărilor penale sau să se evite consecințele neplăcute ale concedierilor pe care le-ar putea face, sau alte astfel de pretexte ce pot fi acoperite printr-o cerere de faliment. Înclin să cred că este vorba despre o lipsă acută de lichidități.

Aceasta înseamnă încetare de plăți. În aceste condiții, cel care este conducătorul societății nu are de ales. Legea spune că dacă ești în stare de insolvență instalată, ai la dispoziție 30 de zile pentru a deschide procedura. Dacă nu o faci ești vinovat de bancrută simplă. Este o infracțiune pedepsită de lege, chiar cu închisoarea.

- Advertisement -

Reporter: În ce măsură afectează procedura insolvenței, odată deschisă și aprobată, ancheta penală?

G.P: În mod normal, nu ar trebui să o afecteze. Dimpotrivă, ar trebui să faciliteze ancheta penală. Odată ce se deschide procedura insolvenței, acționarii societății nu mai controlează societatea, mandatul directorului și al bord-ului încetează. Bord-ul societății este înlocuit cu un administrator judiciar sau, în acest caz, pentru că se cere direct falimentul, cu un lichidator. Acționarii sunt înlocuiți cu creditorii. Aceștia, în comitetul creditorilor pot să aibă acces la toate informațiile necesare și sunt toți sub controlul unui judecător sindic. Procedura de faliment ar putea să fie, mai degrabă, o modalitate de facilitare, de accelerare a anchetei, decât una de încurcare. Dacă cineva și-a imaginat altceva, este o mare greșeală.

Rep: În ceea ce îi privește pe angajați, în ce mod îi afectează?

G.P: Ei sunt principalii afectați. Urmează concedieri colective. Acest lucru se întâmplă în cazul falimentului. Business-ul se închide, iar primii afectați sunt salariații. Sub raportul viitorului, ei vor trebui să își găsească de lucru în altă parte. Sub raporul creanțelor, nu ar trebui să fie afectați în mod direct. Legea le stabilește un privilegiu, primordialitatea în procedură când se vând bunurile lichidate. Primii care își primesc banii sunt salariații. Legislația socială le asigură facilități de genul unor plăți compensatorii, care se întind pe o perioadă de 3 până la 12 luni. În rest, celelalte consecințe ale concedierii sunt foarte dure și foarte dureroase.

Rep: O ultimă întrebare. Ați pomenit că există posibilitatea ca spitalele să își fi sistat plățile. Există riscul să ajungă spitalele să plătească oalele sparte, adică prejudicii, datorii?

G.P: Da. Eu văd un adevărat risc, care ar trebui discutat chiar la nivelul CSAT-ului. Efectul imediat în momentul în care se deschide procedura de faliment este că totul se oprește. În momentul în care se încetează contractele cu această societate, spitalele vor fi nevoite să apeleze, prin procedură de urgență, fără licitații, prin atribuiri directe de contracte, la alte firme, pentru a se aproviziona cu acele produse. Fără ele nu își pot continua activitatea. Spitalele vor plăti oalele sparte. Noi, contribuabilii, cei care plătim la bugetul asigurărilor de sănătate, prin cotribuțiile noastre cam 5 – 5.5 mld. pe an, vom suporta aceste oale sparte. Lumea spune că sistemul public de sănătate este subfinanțat. Eu zic că aceasta este o chestiune complet subsidiară, având în vedere că în fiecare an se încasează cel puțin 5 mld. de euro la acest buget. Te poți întreba de ce nu sunt salarii pentru medici, de ce nu sunt bani pentru astfel de proceduri, de ce nu sunt bani pentru spitale noi. Răspunsul este dat de cazul despre care vă vorbesc, înmulțit cu o mie, două mii, câte vreți dumneavoastră.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img