spot_img
23.1 C
București
vineri, iunie 21, 2024
AcasăActualitateCe e în spatele „Declarației de Independență a Transilvaniei”?

Ce e în spatele „Declarației de Independență a Transilvaniei”?

-

Așa-numita „Declarație de Independență a Transilvaniei” vânturată prin spațiul virtual ar putea fi o provocare, o testare a limitelor autorităților sau, pur și simplu, un gest ridicol și naiv?, transmite Deutche Welle.

RELATAREA DW:

- Advertisement -

Site-ul care promovează ideea secesionistă susține că pe 4 iunie 2023 în cele 16 județe din vestul României se va declara independența Transilvaniei. De ce 4 iunie? Poate, fiindcă este data semnării Tratatului de la Trianon și separatiștii care au început acest joc se gândesc la o revanșă mai mult sau mai puțin virtuală. Data aleasă trădează nu doar scopul, ci și selecția celor care eventual sunt parte a acestui proiect care se desfășoară pe internet.

Pentru fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu această retorică ar putea fi „parte a unui război hibrid”,  adică „un exercițiu de încercare de a provoca un anume tip de reacție care pe urmă să intre într-o logică de escaladare. Este matricea clasică”. Totuși, fostul diplomat consideră că nu există niciun fel de riscuri, fiindcă „în Transilvania există un consens în ceea ce privește așteptările, mai ales cele de natură economică”, iar pentru aspirațiile identitare și culturale „sunt alte mijloace de sprijinire”. Există diverse nemulțumiri în această provincie istorică, mai ales în rândul maghiarilor, dar Diaconescu nu crede că ele ar putea duce la segregare sau violențe, mai ales în această perioadă în care războiul de agresiune împotriva Ucrainei devine tot mai dur în țara vecină, iar mijloacele propagandistice însoțesc retorica de război: „Românii înțeleg bine pericolul care se află aproape de granițele noastre.”

În plus, nu a existat niciodată o mișcare pentru independența Transilvaniei, după cum explică profesorul de istorie și relații internaționale Daniel Citirigă de la Universitatea Ovidius din Constanța. Profesorul Citirigă și-a dat doctoratul cu o teză despre tentația federalismului și pentru el lucrurile sunt clare: nu au fost nicicând discuții despre independență, iar în Declarația de la Alba Iulia autonomia promisă este doar „provizorie”, chiar dacă unii lideri ardeleni încă mai pariau pe această idee. Totuși, în perioada negocierilor pentru Tratatul de Pace – reamintește profesorul din Constanța – Alexandru Vaida Voievod, unul dintre fruntașii ardeleni care se afla la Paris împreună cu Ionel Brătianu, îi scria lui Iuliu Maniu că ar trebui să se gândească serios la o autonomie permanentă și argumenta cu „lupta Transilvaniei pentru autonomie în tot timpul istoric” și că era vorba despre o „conștiință autonomistă” care s-a dezvoltat prin toate instituțiile tradiționale care existau în provincie. Daniel Citirigă susține însă că această retorică era folosită mai degrabă în cercuri restrânse decât în public și că autonomiștii transilvăneni de limbă română au fost blocați de discursul minoritar care ducea spre Budapesta. Practic, curentul transilvanist dezvoltat de maghiari după 1918 a fost mereu un obstacol pentru autonomiștii români din Ardeal, care erau imediat acuzați de separatism sau că ar fi făcut un pact cu dușmanul. 

Acum 100 de ani liderii ardeleni erau regionaliști și militau pentru descentralizare, fiindcă veneau dintr-o lume care funcționa în acest fel, în vreme ce fruntașii din vechiul regat preferau centralizarea ca formulă de lucru. În Transilvania există încă această tentație și mai multe grupări vizează o descentralizare care să-i avantajeze pe ardeleni, care în viziunea lor muncesc și pentru alții. Tudor Duică, președintele asociației Transilvania Noastră/ Erdélyünk/ Unser Siebenbürgen, crede încă în nevoia unei reale regionalizări, dar spune că site-ul care flutură independența provinciei nu face decât „să compromită inițiativele serioase” gândite în cadrul constituțional: „Niciun transilvanist nu e implicat în această poveste.” Pentru Duică, așa-zisa declarație de independență e o provocare.

Istoricul Lucian Nastasă-Kovács, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, consideră că dacă nu e doar „un gest ridicol și naiv, atunci ar putea fi vorba despre o diversiune, o testare a reacțiilor publicului”, care să fie folosită la un moment dat cine știe cum.

În plin război la granița României, astfel de teste ar putea deveni explozive, dacă sunt manipulate de naționaliștii români și maghiari sau dacă sunt cumva parte a vreunei strategii de escaladare.

spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img