de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
CCR a decis anularea întregului proces electoral pe baza unor informații desprinse din rapoartele înainte CSAT de către serviciile de informații, în care erau semnalate posibile încălcări ale legii de către candidatul Călin Georgescu. Încălcări care trebuiau demonstrate în prealabil în instanțele penale și urmate de condamnările de rigoare mai înainte de a deveni din informații și chiar opiniii, fapte concrete. CCR nu a mai așteptat și a lichidat alegerile bazîndu-se strict pe acuzații, nu și pe verdicte ale instanței. Exact invers decît a decis în 2019 Hotărîrea nr.4, cînd un candidat a fost prins cu încălcări ale legii, dar nu a fost eliminat din cursă pentru că CCR a stipulat în decizie fără echivoc că acuzațiile BEC mai trebuie dovedite și în justiție.
”Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.
Așa scrie, negru pe alb, în motivarea deciziei de anulare a alegerilor.
”Multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”, dar niciuna ajunsă măcar la stadiul de anchetă a parchetului, necum de consfințire de către instanțe.
Hai să vedem cum s-a poziționat CCR într-un alt caz celebru de încălcare a legislației electorale.
În 2019, Viorel Cataramă a vrut să candideze la președinția României, dar BEC i-a invalidat candidatura pentru că ”94.170 de semnături, din totalul de 230.341, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine, care înlătură prezumția simplă de validitate a acestora. Se consideră că o soluție fundamentată pe o atare apreciere încalcă în mod flagrant atât dispozițiile exprese ale art.327 și art.329 din Codul de procedură civilă, cât și pe cele ale art.37 din Constituția României” se arăta în rezoluția BEC.
Cataramă a contestat la CCR și, ce să vezi? a avut cîștig de cauză.
De ce?
Pentru că, a spus Curtea, niciun organ de anchetă al statului nu a confirmat poziția BEC.
”Din cuprinsul deciziei nu rezultă dispunerea niciunei alte măsuri sau efectuarea altor verificări de către BEC ori de către alte autorități în legătură cu datele consemnate în listele de susținători, de natură a susține invalidarea semnăturilor respective și a fundamenta respingerea înregistrării candidaturii pe elemente obiective(…)
13. Curtea mai constată că, din motivarea deciziei Biroului Electoral Central, nu rezultă că s-ar fi formulat vreo sesizare penală în legătură cu suspiciunea care a determinat înlăturarea unui număr semnificativ de semnături, cu consecința respingerii candidaturii.
Or, câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege.
14.În concluzie, Curtea reține că, potrivit motivării deciziei BEC contestate, înlăturarea susținătorilor candidaturii dlui Viorel Cataramă și, în consecință, neînregistrarea candidaturii acestuia s-au făcut doar pe baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături, care poate fi de natură a crea o suspiciune, dar nu poate proba, în absența altor verificări și elemente obiective, lipsa veridicității semnăturilor.
Constatând, pentru aceste motive, nelegalitatea Deciziei BEC nr.10/D din 20 septembrie 2019, Curtea urmează să admită contestația astfel cum a fost formulată. Din cuprinsul deciziei nu rezultă dispunerea niciunei alte măsuri sau efectuarea altor verificări de către BEC ori de către alte autorități în legătură cu datele consemnate în listele de susținători, de natură a susține invalidarea semnăturilor respective și a fundamenta respingerea înregistrării candidaturii pe elemente obiective. Pretinsele similitudini între semnături, chiar dacă ar avea un caracter ”evident”, așa cum se consemnează în motivarea deciziei, nu înlătură obligația de verificare a celorlalte date consemnate în listele de susținători, stabilite de legiuitor pentru certitudine cu privire la identitatea persoanelor care figurează pe aceste liste. Ținând seama de termenele scurte aplicabile în procedura electorală, această verificare se putea face eventual prin sondaj, într-o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale” mai arătau judecătorii.
