Fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, face o analiză extrem de interesantă, într-o declarație parlamentară, a motivelor care au condus la prăbușirea campaniei anticorupție, el identificînd șapte cauze majore, scrie Inpolitics.
Din capul locului, fostul ministru dezvăluie că toate deciziile – cca.100 – ale Curții Constituționale legate de Codurile penale se învîrt în jurul a doar 40 de articole cu probleme. În loc să se concentreze asupra modificării acestora, însă, actuala putere țintește modificarea legilor justiției, în ansamblu, special pentru a bloca de tot campania anticorupție.
”Acum 9-10 ani, cei certaţi cu legea sperau doar să scape. Acum 5 ani sperau să scape cu averile din furt. Acum 3 ani, voiau să revină în politică, să joace la vârf şi să ia preşedinţia. Acum 2 ani sperau să ajungă la butoane. Acum vor să dărâme tot şi să-şi ia revanşa. Cum a fost posibil?”se întreabă fostul ministru.
Tot el oferă răspunsul.
”În esenţă, pentru că s-au produs mai multe cauze care s-au alimentat reciproc:
1) Demersul anticorupţie a fost incomplet din start, prea mult orientat pe persoane, prea târziu şi prea puţin orientat pe confiscarea averilor;
2) Demersul anticorupţie nu a fost completat în exterior de acţiuni de prevenţie, Strategia anticorupţie din 2012, axată 90% pe prevenţie, a rămas literă moartă, procesul rămânând cantonat în zona de sancţionare;
3) Erori de parcurs în demersul judiciar – la rândul lor, aceste erori par să fie de două feluri, patinaje inerente oricărui sistem judiciar, ceea ce ar fi grav dacă se va confirma cu probe, forţări inacceptabile;
4) Echiparea justiţiei cu legi şi mecanisme complexe nu a fost dublată suficient în “amonte” de rafinarea, perfecţionarea şi specializarea operatorilor sistemului, “fabricile de diplome” din învăţământul juridic superior fiind una dintre cauze;
5) Pierderea de încredere în demers, cu efect imediat în planul susţinerii publice, inclusiv în campanii electorale – tema a devenit nefuncţională în ultima campanie pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016;
6) Pierderea, în consecinţă, de poziţii de decizie politică a celor cinstiţi, cadrul juridic şi sistemul judiciar devenind astfel expus loviturilor legislative şi instituţionale din mediul politic;
7) Pierderea dezbaterii publice de cei care susţin sincer un demers judiciar profesional, desfăşurat cu deplina respectare a drepturilor şi garanţiilor fundamentale ale omului”.
