Aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană ar avea consecinţe imprevizibile şi nu ar servi intereselor Ungariei sau Uniunii Europene, a declarat premierul maghiar Viktor Orbán, miercuri, în Parlamentul Ungariei.
Premierul ungar a amintit, de asemenea, că nu s-a mai întâmplat ca UE să înceapă negocieri de aderare cu o ţară aflată în război.
Orbán a subliniat şi că deschiderea parţială a pieţei arată că statele membre au fost nevoite să efectueze intervenţii defensive pentru statul naţional în domeniile agriculturii şi transporturilor pentru a preveni “pagubele ireparabile”. Zeci de mii sau chiar sute de mii de vieţi maghiare ar putea fi distruse din această cauză, a declarat Orbán.
În acelaşi timp, 17% din bugetul actual al UE ar trebui să îi fie acordat Ucrainei sub formă de sprijin, a adăugat Viktor Orbán.
Prim-ministrul a relatat că potrivit estimărilor economiştilor germani, aderarea deplină a Ucrainei la UE ar presupune o cheltuială suplimentară de 190 de miliarde de euro.
În domeniul agriculturii, Ucraina poate pretinde un ajutor de 93 de miliarde de euro în decursul a şapte ani, o sumă mai mare decât cea de care beneficiază Franţa, care primeşte în prezent cel mai mare ajutor, şi de zece ori mai mare decât sumele acordate Ungariei, a explicat şeful guvernului de la Budapesta.
Premierul ungar a subliniat că o parte considerabilă din aceşti bani “ar migra şi în buzunarele americanilor, din moment ce americanii sunt extrem de prezenţi în sectorul agricol ucrainean”. Demararea negocierilor ar însemna, astfel, că toate statele UE, cu excepţia Ucrainei, vor deveni buni de plată sau că toată lumea ar fi deposedată de 20% din subvenţiile sale agricole.
Din fondurile de coeziune, Ucrainei i-ar trebui acordată suma de 87 de miliarde de euro, o sumă de trei ori mai mare decât cea pe care o primeşte Ungaria, pe hârtie, a continuat prim-ministrul.
