Institutul Bálványos din Cluj-Napoca şi Fundaţia Integratio din Timişoara au început o campanie de informare pentru promovarea şi conştientizarea utilizării limbii maghiare, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Organizatorii au prezentat campania marţi, la o conferinţă de
presă organizată la Cluj-Napoca. Tibor Toró, director de cercetare
al Institutului Bálványos, a declarat: cercetările anterioare au
arătat că, în cazul elevilor care învaţă în limba maghiară şi
provin din căsătorii mixte, profesorii se confruntă cu provocări
pentru care nu au fost pregătiţi.
Ildikó Erdei, directoarea liceului “Bartók Béla” din Timişoara
şi colaboratoare a Fundaţiei Integratio, a relatat: o astfel de
provocare apare la şedinţa cu părinţii într-o şcoală de limbă
maghiară, când profesorul se confruntă cu situaţia că unii părinţi
nu vorbesc limba maghiară. Dacă profesorul nu este pregătit pentru
această situaţie, el recurge deseori la soluţia de a ţine şedinţa
în limba română, cu toate că sarcina şcolii este şi consolidarea
poziţiei sociale a limbii maghiare.
La conferinţa de presă a fost prezentat şi un film de animaţie
care propune o soluţie la situaţia descrisă: profesorii să
pregătească o schiţă a subiectelor întâlnirii şi în limba română,
pe care să o înmâneze în scris părinţilor români, iar şedinţa să se
desfăşoare în maghiară. Atelierul de animaţie Zoom Studio
intenţionează să producă o serie de scurtmetraje similare.
Ildikó Erdei a precizat: Fundaţia Integratio a dezvoltat mai
multe programe pentru a atrage atenţia asupra utilităţii educării
bilingve a copiilor născuţi în familii mixte. Au fost organizate,
de asemenea, ateliere profesionale şi convorbiri în grupuri de
discuţii cu familiile interesate, iar sugestiile au fost dezvoltate
după studierea unui număr de exemple specifice, care se găsesc pe
site-ul ketnyelvuseg.integratio.ro. O întreagă colecţie de
materiale didactice a fost publicată pe site-ul
fakultativ.integratio.ro pentru elevii care au ca limbă maternă
maghiara, însă învaţă această limbă doar opţional în şcoli cu
predare în limba română.
Erika Keszeg, cercetător al Institutului Bálványos, a pus în
evidenţă diferenţa între poziţia socială a limbii române şi cea a
limbii maghiare. În opinia ei, un elev care locuieşte într-o
localitate cu populaţie mixtă şi învaţă la şcoală maghiară, se
poate confrunta uşor cu faptul că limba sa maternă nu poate fi
folosită decât în timpul orelor de şcoală. “Instituţiile de
învăţământ maghiare trebuie să echilibreze asimetria lingvistică,
ceea ce este deosebit de important în zonele cu populaţie maghiară
dispersată şi în şcolile cu limbă de predare mixtă” – a spus Erika
Keszeg.