Unul dintre pilonii Planului pentru Bucureşti prezentat de candidatul PNL la Primăria Capitalei Sebastian Burduja include problema apei calde şi căldurii în oraş. El a spus că sunt peste 1.000 de blocuri în municipiu care nu au căldură şi apă caldă şi o primă soluţie ar fi fuziunea ELCEN-Termoenergetica. Liberalul a mai spus că bucureştenii plătesc inutil 50 milioane euro, anual, pentru căldură, pe ţevile care leagă magistrala Transgaz de CET-urile din Capitală şi a amintit de proiectul pe care îl are deja la Ministerul Energiei pentru branşarea CET-urilor la Transgaz. Acesta a prezentat soluţia folosirii energiei geotermale şi a afirmat că avem în nordul oraşului apă termală, menţionând că a semnat la Washington un contract pentru un studiu de fezabilitate pe care să îl facă americanii pe acest subiect.
„E 2024 şi ne gândim la Bucureştiul viitorului, dar sunt peste 1.000 de blocuri constant în Bucureşti care nu au căldură şi apă caldă. Ştiţi ce e mai trist? Constat că sunt unii bucureşteni care spun – «n-avem ce să facem. Asta este. Asta-i viaţa. Măcar s-a început ceva». Astăzi sunt încă 1.600 de tone de apă fierbinte care în fiecare oră se scurg sub Bucureşti. Greşesc? 2.000. Soluţiile sunt simple. Fuziunea ELCEN-Termoenergetica, iarăşi un proiect despre care s-a vorbit, probabil ni s-a făcut acru în gură cât s-a vorbit despre el. Trebuie făcută. Reabilitarea reţelei. Vă dau un singur exemplu. Ne-am străduit la Ministerul Energiei şi am lansat un apel de 590 de milioane euro pentru modernizarea reţelei, sigur deschis pentru toate localităţile din ţară cu sistem de termoficare. Credeţi că Bucureştiul a venit într-un mare avânt să absoarbă aceşti bani? Nu. A venit Suceava. Am semnat contractul. Încă mai avem nişte bănuţi. Şi o să avem şi primar general şi o să ne modernizăm şi reţeaua de termoficare cu bani de la Ministerul Energiei”, a explicat Sebastian Burduja, luni, la prezentarea planului său pentru Bucureşti.
El a adăugat că bucureştenii au plătit, anual, 50 milioane euro degeaba pe căldură şi apă caldă. Candidatul PNL la Primăria Capitalei a explicat că cele patru CET-uri din Bucureşti au au nevoie de gaz ca să producă agentul termic, iar acest gazvine din ţară pe magistralele Transgaz şi ajunge în proximitatea celor patru CET-uri. Astfel, spune Burduja, bucureştenii au plătit inutil bani pentru aceste ţevi care leagă CET-urile de magistrala Transgaz şi a subliniat că Ministerul Energiei pe care îl conduce are deja un proiect care prevede branşarea celor patru CET-uri la reţeaua Transgaz.
„Distanţele dintre magistrală şi fiecare CET variază. Dacă la CET Vest vorbim de 400 de metri, la CET Grozăveşti vorbim de doi km, trei km, cinci km. În total, pentru câţiva kilometri de ţeavă care e la distrbuitor, dumneavoastră aţi plătit inutil 50 de milioane euro. Noi am pornit la Ministerul Energiei un proiect prin care branşăm CET-urile la reţeaua Transgaz. Şi primul va fi CET Vest. Se poate face în şase luni, un an de zile. 400 de metri de ţeavă, 50 milioane euro economisiţi. Staţi să vă dau ştire. În fiecare an, bucureştenii au plătit 50 de milioane de euro degeaba pentru căldură şi apă caldă. În lei, în total până acum, peste trei miliarde lei şi vă spun şi de ce. Cele patru CET-uri au nevoie de gaz ca să producă agentul termic. Gazul vine din ţară pe magistralele Transgaz şi ajunge în proximitatea celor patru CET-uri. Distanţele dintre magistrală şi fiecare CET variază. Dacă la CET Vest vorbim de 400 de metri, la CET Grozăveşti vorbim de doi km, trei km, cinci km. În total, pentru câţiva kilometri de ţeavă care e la distrbuitor, dumneavoastră aţi plătit inutil 50 de milioane euro. Noi am pornit la Ministerul Energiei un proiect prin care branşăm CET-urile la reţeaua Transgaz. Şi primul va fi CET Vest. Se poate face în şase luni, un an de zile. 400 de metri de ţeavă, 50 milioane euro economisiţi. Nu în ultimul rând, trebuie să modernizăm trei din patru CET-uri care sunt din anii ’60 care poluează în Bucureşti şi sunt scumpe”, a mai spus Burduja.
Ministrul Energiei şi candidatul PNL la PMB a mai spus că o comoară pe care o are Capitala este energia geotermală.
„De asemenea, trebuie să folosim o comoară pe care Bucureştiul o are – energia geotermală. În nordul Capitalei avem apă geotermală. Împreună cu echipa de la Ministerul Energiei am fost la Washington şi am semnat protocolul care dă permisiunea, îi atrage pe americani să ne facă studiu de fezabilitate şi să ne arate cum putem folosi energie verde, regenerabilă, să scădem şi costurile şi să putem să respirăm un aer mai curat. Ştiţi unde s-a făcut asta în România? Oradea”, a conchis Sebastian Burduja.
