Bundestagul, schimbare de poziţie faţă de masacrul comis asupra armenilor

Dacă parlamentul federal va defini crimele comise asupra armenilor în urmă cu 100 de ani ca fiind un „genocid”, atunci mai multe asociaţii ale comunităţii turce din Germania vor declara actul ca fiind o mare greşeală. Miercuri reprezentanţi ai comunităţii turce din Berlin şi ai asociaţilor „Dialog pentru Pace” şi „În memoria lui Atatürk” au luat poziţii publice, acuzându-i pe politicienii germani de slaba înţelegere a istoriei. Aceştia consideră că ceea ce li s-a întâmplat, începând din 1915, armenilor creştini din Imperiul Otoman, nu este nici pe departe un genocid. Ali Söylemezoglu, şeful Asociaţiei „Dialog pentru Pace” (care numără 15 membri) este convins că: „A fost precum un război civil, cu victime de ambele părţi”.

„Nimeni nu neagă suferinţa poporului armean.”

În timp ce în Armenia, în alte 20 de ţări şi între timp chiar şi în Germania, „masacrele” şi „deportările” de acum 100 de ani continuă să fie considerate drept genocid, politicienii turci resping clar acest termen. Chiar şi în comunitatea turcă din Germania se reflectă această atitudine, spune Bekir Yilmaz, preşedintele turcilor din Berlin. „Minimum 80 la sută din cetăţenii de origine turcă resping această denumire”.

Reprezentanţii asociaţiilor comunităţii turce din Germania

Deşi nimeni nu neagă suferinţa poporului armean în timpul deportărilor, Yilmaz adăugă însă că „tocmai că nu a fost un genocid”. Până la 1,5 milioane de armeni se apreciază că ar fi fost ucişi în urmă cu 100 de ani pe teritoriul actualei republici turce. Şi aceaste aprecieri sunt respinse de cele trei asociaţii turceşti: „Nu a fost vorba de 1,5 milioane”, spune Ali Söylemezoglu. Cei mai puţini dintre ei au căzut victime masacrelor, majoritatea fiind pur şi simplu înfometaţi, după cum explică Söylemezoglu.

„Gauck îşi depăşeşte competenţele„

Calificarea masacrelor şi a deportărilor de către Papa Francisc ca fiind „primul genocid al secolului XX” i-a intrigat pe funcţionarii asociaţiilor. „Papa nu a fost niciodată un apărător al adevărului. Din contră: papalitatea este recunoscută pentru oprimarea adevărului”, precizează Söylemezoglu.

Papa Francisc la slujba care a marcat un secol de la masacrele asupra armenilor

La Berlin se vorbeşte despre o slujbă religioasă, programată să aibă loc joi seara, în cadrul cărei, preşedintele Gauck, urmând exemplul Papei, să se refere la genocidul asupra armenilor. Comunitatea turcă vede aici un evident derapaj: „Dacă domnul preşedinte vorbeşte despre genocid, atunci îşi depăşeşte competenţele”, mai adaugă Ali Söylemezoglu. Nici Gauck şi nici Bundestagul nu ar avea dreptul să califice juridic evenimentele de atunci ca fiind un genocid. Repezentanţii comunităţii turce sunt de părere că un asemenea drept revine în exclusivitate unui complet de judecată.

Deschişi la dialog

Suntem însă deschişi la dialog, a anunţat în mod oficial Yilmaz. El îşi doreşte însă ca politicienii să preia rolul de intermediar, cu toate că armenii nu sunt duşmanii noştri, după cum a mai precizat Yilmaz.

Reprezentantul minorităţii turce îşi mai doreşte ca, prin intermedierea unor politicieni germani, să înceapă un dialog între reprezentanţii comunităţii turce şi ai cele armene. „Atunci politicienii ar face cu adevărat ceva bun.”

Până acum însă nu am primit nici o invitaţie la dialog din partea comunităţii armeneşti, mai spune Bekir Yilmaz. O acuzaţie similară a fost lansată şi de reprezentanţii comunităţii armeneşti.

Polenz: „O comisie comună pentru manuale şcolare„

Ruprecht Polenz

În ciuda poziţiilor neclintite ale asociaţiilor turce din Germania, creştin-democratul Ruprecht Polenz crede că lucrurile încep să se mişte.

Sunt planificate momente de comemorare a victimelor în 28 de oraşe turceşti. În plus, merită onorată atitudinea premierului turc Ahmet Davutoglu ca şi a şefului statului Recep Tayyip Erdogan de a prezenta personal scuze poporului armean.

Într-un interviu acordat DW, Polenz le cere politicienilor să mizeze pe dialog. El propune o comisie comună pentru elaborarea manualelor şcolare. „Astfel de comisii au contribuit la prezentarea similară a evenimentelor atât în manualele din şcolile germane cât şi în cele din şcolile poloneze”, spune Polenz. O acţiune de acest gen ar putea lansa Germania şi în cazul problemelor care continuă să dăinuie în relaţiile dintre Turcia şi Armenia.