Guvernul Ungariei nu gândeşte în graniţe, ci în naţiune, această mentalitate determină activitatea cabinetului în materie de politici naţionale, a declarat vineri, la Budapesta, Péter Szilágyi, subsecretar de stat pentru politici naţionale din cadrul Cancelariei Prim-ministrului ungar, conform agenției maghiare de știri MTI.
Luând cuvântul la o conferinţă organizată de Fundaţia pentru Evanghelizarea Maghiarilor din Bazinul Carpatic, Péter Szilágyi a declarat că printre obiective se numără păstrarea şi consolidarea identităţii maghiare, acordarea de asistenţă în domeniul economiei şi sprijinirea familiilor maghiare din străinătate.
Péter Szilágyi a reamintit: începând din 2010, au fost lansate diverse apeluri de proiecte pentru a ajuta organizaţiile din străinătate în domeniul educaţiei, culturii, bisericii şi altele. În anul 2022 a fost sprijinit realizarea a 2372 proiecte, alocându-le în total 2 miliarde de forinţi (4,95 milioane de euro), a precizat el.
Subsecretarul de stat a menţionat programul “Kőrösi Csoma Sándor”, lansat în 2013 pentru sprijinirea maghiarilor din diaspora, şi programul “Petőfi Sándor”, lansat în 2015 şi destinat sprijinirii comunităţilor maghiare dispersate.
Aproape 900 de investiţii au fost realizate în cadrul programului de dezvoltare a grădiniţelor în Bazinul Carpatic, iar 225 000 de elevi din străinătate beneficiază anual de un sprijin educaţional în ţara lor, în cadrul programului “În limba maghiară pe pământul natal”.
În cadrul programului “Fără frontiere”, lansat în 2011, au fost sprijinite până acum excursii şcolare la care au participat 500 000 de elevi, în timp ce programul localităţilor înfrăţite a creat sau a consolidat 1000 de legături între localităţi, a relatat subsecretarul de stat.
Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului ungar pentru probleme de autonomie dincolo de hotare, a explicat în cadrul intervenţiei sale că autonomia înseamnă realizarea autodeterminării interne şi nu trebuie înţeleasă ca o aspiraţie secesionistă.
Ea a declarat că există un consens politic în Ungaria în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei, naturalizarea simplificată şi dreptul de vot, precum şi în privinţa autonomiei ca pretenţie legitimă a maghiarilor care trăiesc în blocuri etnice. În Europa, 50 de milioane de cetăţeni aparţin unei minorităţi naţionale, totuşi, Uniunii Europene “nu-i place să audă de protecţia minorităţilor”, a remarcat Katalin Szili.
În acest context, ea a remarcat că există un dezechilibru în cadrul juridic ale diferitelor ţări privind politica minoritară. În cadrul protecţiei europene a minorităţilor, drepturile individuale sunt prioritare, cele colective însă nu, a adăugat ea.
“Obstrucţionarea” iniţiativei cetăţeneşti europene “Minority SafePack”, lansată pentru îmbunătăţirea protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi lingvistice şi pentru consolidarea diversităţii culturale şi lingvistice în Uniunea Europeană, arată că UE nu recunoaşte faptul că problema minorităţilor naţionale autohtone este o cauză importantă şi esenţială pentru stabilitatea Europei. Problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci o cauză europeană – a subliniat Katalin Szili.
