Preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului
Ungariei Zsolt Németh consideră că, înaintând contra curentului globalizării, Transilvania are nevoie de un nou transilvănism, al cărui esenţă trebuie să fie alianţa ei cu Bucureşti şi Budapesta, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului
Ungariei a vorbit pe această temă sâmbătă, la Şedinţa Naţională a
Delegaţilor Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT),
care a avut loc la Târgu Mureş, fiind citat în comunicatul biroului
de presă al formaţiuni, transmis agenţiei ungare de presă MTI.
Németh a declarat: situaţia Ungariei este stabilă, ponderea sa
pe plan internaţional este în continuă creştere, ceea ce înseamnă
că maghiarii de peste hotare pot conta pe ţara mamă ca pe o ţară
puternică, ce îi susţine, iar statele învecinate pot privi Ungaria
ca pe un partener şi vecin puternic. Acesta a adăugat: se vede că
noua lume, aflată în proces de globalizare, necesită o nouă
autodefinire, iar “realităţile politice ne împing în direcţia unui
nou transilvănism”.
Zsolt Németh a punctat: naţiunile, statele naţionale şi
regiunile naţionale trebuie să se solidarizeze, pentru a-şi păstra
identitatea, şi apare întrebarea legitimă: cine poate fi aliatul
Transilvaniei în faţa curentului globalizării, dacă nu statul ungar
şi cel român?
Dacă Transilvania doreşte să dăinuie şi să supravieţuiască
trebuie să îşi organizeze şi să îşi menţină alianţele. Tocmai de
aceea, esenţa noului transilvănism este alianţa Transilvaniei cu
Bucureşti şi Budapesta şi, parafrazându-l pe Viktor Orbán putem
spune: trebuie să îi facem pe toţi interesaţi în succesul
Transilvaniei” – a formulat Zsolt Németh.
Zsolt Németh a anunţat: crede că după alegerile ce se vor
succede România “va putea intra în liga central-europeană”, care
luptă pentru Europa naţiunilor. Politicianul a anunţat: cel mai
aproape îi sunt acele organizaţii politice de peste hotare, care
susţin, de decenii, cauza dăinuirii şi autodeterminării
maghiarilor. Astfel de organizaţii sunt, potrivit lui Németh, PPMT
şi Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), cu care are drept scop comun
implementarea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile
naţionale.
Preşedintele PPMT István Csomortányi a spus: rezultatul muncii
din ultimele şase luni este că acum, la alegerile locale, va porni
un partid popular unitar şi pregătit să acţioneze. Politicianul
şi-a exprimat regretul că UDMR nu a cântărit oportunitatea
coaliţiei propuse de PPMT, nici în cazul candidatului la
Preşedinţia României, nici al celui pentru Primăria Târgu Mureş.
La propunerea lui Csomortányi, delegaţii au aprobat semnarea
unui acord naţional de coalizare cu Partidul Civic Maghiar (PCM)
pentru alegerile locale şi ca, acolo unde ponderea redusă a
populaţiei maghiare o justifică, să există un acord şi cu UDMR.
Şedinţa delegaţilor a mai decis că, în afara celorlalte două
organizaţii politice maghiare din Transilvania, să nu se coalizeze
cu niciun alt partid în perspectiva alegerilor.
Şedinţa Naţională a Delegaţilor PPMT l-a reconfirmat sâmbătă în
funcţie pe preşedintele István Csomortányi. Acesta a cerut
delegaţilor un vot de încredere pentru el şi pentru echipa sa de
conducere şi a obţinut 97 de voturi pentru, 7 împotrivă şi două
abţineri. Locul rămas liber în prezidiul naţional după demisia lui
György László a fost ocupat de Levente Sándor, confirmat de
delegaţi.
Csomortányi a fost ales preşedinte al PPMT la Şedinţa Naţională
a Delegaţilor organizată pe 23 martie la Oradea, însă candidatul
clasat pe locul II, Sándor Soós, a atacat în instanţă rezultatul
scrutinului, pe care l-a pierdut la un vot diferenţă, motivând că
trei voturi au fost anulate, astfel că niciun candidat nu a obţinut
jumătate plus unu din voturile delegaţilor. Un nou teren în acest
dosar va avea loc săptămâna viitoare.
