Comisia Europeană elaborează propuneri prin care doreşte ca în viitorul cadru financiar multianual al UE acordarea fondurilor europene să fie condiţionată de existenţa unor sisteme judiciare independente în statele beneficiare nete de fonduri ale UE, iniţiativă ce riscă să provoace noi tensiuni pe tema statului de drept între Bruxelles şi ţări est-europene precum Polonia sau Ungaria, scrie luni Financial Times (FT).
Conform acestei publicaţii, ideea unei asemenea condiţionări a fost sprijinită de comisarii europeni la o reuniune desfăşurată săptămâna trecută şi va fi prezentată ca parte a planurilor Bruxelles-ului de structurare a viitorului buget al UE pentru perioada 2021-2017.
Principalele state contributoare nete, precum Germania, susţin instituirea unor condiţii mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxelles-ul din cauza reformelor din sistemul judiciar şi refuzului cotelor obligatorii de refugiaţi.
Pe de altă parte, alte ţări contributoare nete, cum ar fi Austria şi Olanda, refuză să-şi majoreze contribuţiile la bugetul UE, care în următorul cadru financiar multianual va fi afectat de plecarea Marii Britanii, care va lăsa în acest buget un gol anual de 12-13 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus ca jumătate din această sumă să fie compensată prin sporirea contribuţiilor statelor membre, iar cealaltă jumătate să fie tăiată din buget prin realizarea de economii, posibil printr-o reducerea a fondurilor alocate politicii de coeziune şi politicii agricole comune.
Totuşi, un oficial european neprecizat de FT afirmă că executivul comunitar va evita să propună reducerea fondurilor de coeziune, întrucât astfel ar putea deveni ţinta criticilor că rezolvă problema bugetului pe seama ţărilor celor mai sărace din Est.
La rândul ei, comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a respins alternativa ca dezbaterea să se axeze pe fondurile de coeziune acordate zonelor celor mai sărace. Dar i s-a cerut să vină până în luna mai cu o propunere privind modul în care va fi evaluată independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar al unei ţări. Ea a spus că o opţiune ar fi să se ”insiste că un sistem judiciar independent este necesar pentru un control efectiv al folosirii fondurilor UE”.
La rândul său, Günther Oettinger, comisarul european pentru buget, a spus că două abordări sunt luate în considerare de către Comisia Europeană. Prima este ca respectarea statului de drept să fie o condiţie pentru acordarea fondurilor europene, iar conform celei de-a doua crearea unui sistem de încurajare în care progresele în respectarea statului de drept ”ar putea fi considerate o cale de a obţine mai multe resurse”.
Dar propunerea legării statului de drept de acordarea fondurilor europene riscă să provoace noi tensiuni în special cu Polonia, după Comisia Europeană a activat împotriva acestei ţări Articolul 7 din Tratatul UE, care ar putea să conducă la suspendarea dreptului ei de vot în Consiliul UE, cu condiţia ca toate celelalte 27 de state membre să voteze favorabil această sancţiune.
Reformele judiciare adoptate în Polonia vizează în special funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme, Consiliului Superior al Magistraturii şi Tribunalului Constituţional, Comisia Europeană considerând aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive.
În replică, guvernul de la Varşovia susţine că a întreprins această reformă pentru a pune capăt ”castei corupte” a judecătorilor care funcţionează într-un sistem ineficient şi au format o elită ce s-a îndepărtat de problemele cetăţenilor, acuzând totodată oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept în Polonia sunt mai degrabă politice decât juridice.
