Academicianul Nicolae Breban susţine, într-un comunicat, că Gabriel Liiceanu a publicat „un denunţ calomnios” la adresa sa, precizând că nu a spus nimic despre acesta la Academia Română şi întrebându-se dacă „prin asemenea diversiuni” vrea Liiceanu să îşi pregătească intrarea în Academie, transmite Mediafax.
„Aflu cu surprindere că dl G. Liiceanu a publicat un denunţ calomnios, în care afirmă că, într-o şedinţă a Secţiei de Literatură şi Lingvistică a Academiei Române, eu i-aş fi menţionat numele şi aş fi afirmat că el, G. Liiceanu, «ar trebui împuşcat»”, spune Nicolae Breban, într-un comunicat remis luni seară.
Acesta întăreşte ceea ce a declarat, sâmbătă dimineaţă, pentru agenţia MEDIAFAX, respectiv faptul că la Academia Română a repetat pe scurt ceea ce a spus într-o emisiune la Antena 3.
„La emisiunea «Punctul de întâlnire» din data de 10 mai 2015, am afirmat că, dacă dl Patapievici ar fi fost în Polonia şi ar fi murdărit şi înjurat istoria şi identitatea poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împuşcat. Insist, polonezii, nu eu. A fost o comparaţie pentru a sublinia ideea că dispreţuiesc atacurile la adresa neamului românesc şi a istoriei acestui neam. Voiam să spun că probabil polonezii ar fi reacţionat foarte ferm. Pe când în România nu a reacţionat nimeni. Eu îi dispreţuiesc pe cei care atacă istoria şi limba românească”, spune Nicolae Breban.
El spune că Gabriel Liiceanu a răstălmăcit afirmaţiile sale şi i-a lezat astfel imaginea.
„N-am spus nimic de dl Liiceanu, care nu a participat la acea şedinţă a Academiei Române. Cu toate acestea, el minte cu neruşinare, inventând, răstălmăcind grosolan afirmaţiile mele şi lezându-mi astfel imaginea publică„, mai spune Nicolae Breban.
Nicolae Breban afirmă că „antiromânismul agresiv” al lui Horia-Roman Patapievici este „cunoscut publicului larg”.
Totodată, Breban prezintă în comunicatul de presă câteva citate din textele lui Horia-Roman Patapievici, printre care: „Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării”; „Un popor cu substanţa tarată. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare… guri vulgare, trăsături rudimentare”; „Românii nu pot alcătui un popor fiindcă valorează cât o turmă”, „Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau… să o folosim numai pentru înjurături…” (H. R. Patapievici, „Politice”, ediţia 1996, pagina 64).
„Uzând de un fals de logică şi forţând grosolan valoarea eseistului Patapievici, dl Liiceanu îl pune pe acest calomniator al limbii şi naţiunii române alături de mari scriitori europeni, crezând că în acest fel, prin asemenea enormităţi, pot fi justificate aceste scabrozităţi, precum şi altele, ale dlui Patapievici. Oare prin asemenea diversiuni şi provocări mediatice grosolane vrea cumva dl Liiceanu – autorul volumului «Dragul meu turnător» – să-şi pregătească intrarea în Academia Română?„, se întreabă, în finalul comunicatului său, Nicolae Breban.