Home Economie Comert BOMBA IN SCANDALUL SUPERMARKETURILOR: Lanturile Lidl si Kaufland si-au extins afacerile...

BOMBA IN SCANDALUL SUPERMARKETURILOR: Lanturile Lidl si Kaufland si-au extins afacerile din Romania pe banii BERD si ai Bancii Mondiale sustinand ca ar combate saracia

0

Lidl şi Kaufland şi-au extins afacerile în România cu ajutorul unor bani primiţi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi de la IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale. Pentru toată Europa de Est, cele două lanţuri comerciale germane, care au acelaşi patron, au atras sume uriaşe de la cei doi creditori internaţionali. Cum BERD şi IFC sunt patronate de guvernele care cotizează, creditele acordate companiilor pot fi considerate finanţare publică. O formă controversată de finanţare publică, pentru că există voci care spun că scopul acordării acestor finanţări, şi anume combaterea sărăciei, nu este îndeplinit, transmite Digi 24, care citeaza o investigatie The Guardian.

Potrivit datelor obţinute de ziarul britanic The Guardian, finanţările pe care de Lidl şi Kaufland le-au luat de la BERD şi IFC pe parcursul unui deceniu se ridică la 900 de milioane de dolari. Banii au fost folosiţi inclusiv în România.

Potrivit publicaţiei britanice, în 2009, Lidl a primit de la creditorii internaţionali 66 de milioane de dolari pentru extinderea în România, iar Kaufland a primit 75 de milioane de dolari atât pentru operaţiunile româneşti, cât şi pentru cele din Bulgaria.

Magazinele Kaufland şi Lidl sunt patronate de Dieter Schwarz, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Cele două lanţuri comerciale sunt doar două dintre companiile private din întreaga lume care beneficiază de creditare pe termen lung din partea unor instituţii financiare care au la bază bani publici.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost înfiinţată cu scopul de a ajuta ţările est-europene după prăbuşirea comunismului. Membrii BERD sunt împărţiţi în două mari categorii: finanţatori, în mare parte ţări occidentale, şi beneficiari, cum ar fi România.

De cealaltă parte, IFC este divizia de investiţii a Băncii Mondiale şi este controlată de guvernele ţărilor membre. România a devenit membru în 1990. Atât BERD, cât şi IFC au ca obiectiv combaterea sărăciei şi a şomajului, inclusiv prin acordarea de finanţări directe companiilor private.

În România, cu ajutorul banilor primiţi de la creditorii internaţionali, Kaufland a ajuns cel mai mare angajator. Are peste 20.000 de salariaţi, însă aceştia sunt remuneraţi în general cu mai puţin de 1.500 de lei pe lună.

Aceasta este una dintre criticile aduse relaţiei dintre lanţurile comerciale şi creditorii internaţionali.

În Polonia, o altă ţară în care extinderea operaţiunilor a fost finanţată de BERD şi IFC, angajaţii Lidl au protestat faţă de condiţiile de lucru. Polonezii s-au plâns că lucrează mult pe salarii mici.

Cei de la Lidl au fost însă lăudaţi de divizia agricolă a BERD, care spune că lanţul comercial german a schimbat viaţa oamenilor. Le-a oferit persoanelor sărace posibilitatea de a cumpăra produse pe care altfel nu şi le-ar fi permis. Iar cei de la IFC spun că atât Lidl cât şi Kafuland au creat noi canale de distribuţie pentru fermierii locali, iar consumatorii au câştigat acces la produse alimentare de calitate.

Însă jurnaliştii de la The Guardian au remarcat faptul că, în România, Lidl şi-a deschis magazinele foarte aproape de pieţele de zarzavaturi, iar vânzătorii de acolo se plâng că nu fac faţă concurenţei cu supermarketurile germane.

Criticii finanţărilor private pe care le oferă BERD şi divizia de investiţii a Băncii Mondiale spun că aceaste legături financiare ar trebui să fie mai transparente şi că impactul social al împrumuturilor ar trebui analizat mai atent.

Ad

Exit mobile version