de Henrik Böhme, preluare Deutsche Welle
Criptomonede ca Bitcoin există deja de ceva vreme. Dar autoritățile financiare occidentale s-au alarmat doar după ce Facebook a lansat proiectul propriei criptovalute, Libra. E bine așa.
Șoferii de taxi din lumea întreagă se revoltă pentru că un serviciu de taximetrie pe nume Uber le strică modelul de afaceri. Instanțele încă dau verdicte în favoarea acestui vechi model și împotriva Uber – dar până când? Hotelurile înregistrează mai puține rezervări, pentru că oamenii preferă tot mai mult servicii de genul AirBnB. Și aici tribunalele decid împotriva noii concurențe din Internet, pentru că noul model de afaceri presupune folosirea spațiului de locuit, care nu este deloc abundent în majoritatea orașelor, în alt scop. Societățile de telefonie pierd din cifra de afaceri pentru că, de pe un continent pe celălalt, convorbirile au loc gratuit prin servicii ca WhatsApp. Furnizorii de programe TV prin cablu nu o duc nici ei prea bine, deoarece tot mai mulți oameni, mai ales tineri, preferă servicii de streaming ca Netflix sau DAZN, care le oferă tot ce doresc. Are de suferit și comerțul cu amănuntul, din cauză că aceleași produse se pot cumpăra prin câteva clicuri pe Amazon și alte portaluri comerciale similare.
Înțelegem acum literalmente ce înseamnă mesajele pe care le-am tot auzit, cum că digitalizarea nu ne schimbă doar viața de zi cu zi, ci și multe branșe industriale sau din sectorul serviciilor. Pare un proces care nu mai poate fi oprit și nici măcar nu este de imaginat că această roată ar mai putea fi întoarsă. Vizată este acum o altă branșă majoră – cea a finanțelor.
Așa-numitele criptomonede sunt deja demult în atenția opiniei publice, dar au avut până acum mai degrabă o imagine negativă. Cea mai cunoscută dintre ele, Bitcoin, s-a făcut cunoscută prin evoluții de curs neobișnuite și cu solicitările unor infractori de pe Internet care nu au acceptat răscumpărări decât sub formă de Bitcoin. Criptovalutele sunt un cadou divin și pentru mafia drogurilor și crima organizată. Pentru că urma acestui tip de bani se pierde aproape perfect în adâncurile necunoscute ale lumii digitale.
Bunul Mister Zuckerberg
Dar se știe că orice prietenie se termină când vine vorba de bani. De aceea, supraveghetorii financiari din lumea banilor analogi privesc cu mare scepticism aceste digi-monede nou apărute. Până acum, nu s-a întâmplat mare lucru. Dar ceva este pe cale să se întâmple: în urmă cu ceva vreme, gigantul online Facebook și-a făcut publice planurile de lansare a unei valute digitale, Libra.
Henrik Böhme, de la redacția economică a DW
Ca de obicei când Mark Zuckerberg vine cu astfel de idei, el prezintă de bunăvoie doar aspectele bune ale inițiativei. Servicii de Internet până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii – desigur o idee exclusiv umanitară. Acum, o monedă digitală care ar urma să facă transferurile de bani la fel de rapide, sigure, ieftine și simple ca un mesaj pe WhatsApp (să ne amintim că WhatsApp este parte din grupul Facebook). Obiectivul consorțiului Libra nu ar fi profitul, ci ajutorarea celor 1,7 miliarde de oameni care nu au acces la servicii financiare. Deci și aici tot o idee exclusiv umanitară.
Doar că lipsește de fapt încrederea în faptul că Zuckerberg și ai săi ar fi preocupați doar de aspectele pozitive. De ce altfel au întors brusc spatele acestui proiect nume ca Ebay, Paypal, Mastercard și Visa? De ce se agită brusc supraveghetorii financiari și miniștrii de Finanțe? De ce a fost Zuckerberg supus timp de șase ore unor audieri dure într-o comisie specială a Congresului american? Nici măcar șeful celei mai mari bănci din lume, Jamie Dimon de la JP Morgan Chase, nu pare atât de sigur pe el și suveran când afirmă că Libra nu ar avea „nici un viitor” și nu se „va întâmpla niciodată”. Încearcă să-și facă singur curaj?
Sfârșitul dolarului?
Teama principală este că, atunci când un concern cu puterea de piață a Facebook, cu ai săi 2,4 miliarde de utilizatori, intră pe piața financiară, stabilitatea acesteia va fi serios periclitată. Mai mult: acest pas ar putea submina major rolul dolarului american ca principală valută mondială. Lucru care ar avea urmări dramatice pentru politica externă americană: numeroase sancțiuni impuse unor regimuri ostile sau dictatori funcționează tocmai prin intermediul dolarului. Or acest lucru nu ar mai fi posibil. Că e vorba de spălare de bani sau de finanțarea terorismului: atunci când fluxurile de bani nu mai sunt urmăribile și verificabile (ceea ce este destul de greu de făcut deja în ziua de azi), atunci lucrurile ar putea scăpa de sub control.
S-au deșteptat până și europenii. Ministrul german de Finanțe Olaf Scholz s-a plasat în primele rânduri ca luptător anti-Libra, a primit de curând apluaze la Washington chiar de la șeful Federal Reserve pentru analiza sa de risc privind criptovaluta Facebook. Scholz nu vrea doar să blocheze Libra, ci să vină chiar cu o alternativă rapidă și ieftină în transferurile internaționale de bani. „Avem nevoie de un Euro digital”, ar fi lozinca sa, una susținută și de asociația băncilor private germane. Mai mult: dacă nu o facem noi, o vor face alții.
Sună deja ca o copie a proiectului lui Mark Zuckerberg. Acesta din urmă a venit cu un argument tare în fața congresmenilor americani: ei ar face bine să-i aprobe proiectul Libra, pentru că dacă America nu face nimic în acest domeniu (Zuckerberg s-a referit la Facebook), atunci o vor face alții – în China ar exista deja demult planuri similare iar acestea ar fi mult mai periculoase. Marea întrebare este deci următoarea: vor mai deține pe viitor statele monopolul banilor, vor ajunge în acest rol firme private ca Facebook sau operatorii unor ferme de servere, care vor scoate pe bandă rulantă Bitcoins în lumea întreagă?
Bătălia pentru banii viitorului este în plină desfășurare.
