de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
A trecut destul de puțin observată și comentată, cu unele excepții, o prevedere din ultima ordonanță militară, în pofida faptului că e, categoric, cea mai bizară dintre toate măsurile anunțate pînă acum de guvernanți, pe fondul pandemiei. O interdicție care ascunde interese de nivel de-a dreptul geopolitic și care riscă să provoace scandal maxim în viitorul apropiat, motiv pentru care merita să facă valuri sensibil mai mari.
În ce constă respectiva interidicție:
”Art. 15. – (1) Pe perioada stării de urgență se suspendă procedurile de vânzare/cumpărare de pachete majoritare de acțiuni ale companiilor din Sistemul energetic național, indiferent de forma de proprietate a acestora.
(2) Reluarea procedurilor se va face după încheierea stării de urgență cu decalarea corespunzătoare a termenelor prevăzute în calendarul anterior.
(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Întrebări de baraj: ce legătură ar putea exista între tranzacțiile energetice și virusul Covid 19?
De ce doar tranzacțiile de pe piața energetică și nu toate tranzacțiile de acțiuni la diverse alte companii?
De ce românii pot cumpăra produse în această perioadă, dar afaceriștii nu?
E îngrijorat guvernul României, mai în glumă, mai în serios, că o asemenea tranzacție ar putea fi infectată cu Covid 19?
În fine, cum și prin ce mijloace ar decide statul român să interfereze în relațiile dintre companii străine?
Nu știm răspunsul la niciuna dintre aceste întrebări, pentru că nimeni nu s-a învrednicit să ofere marelui public vreo explicație.
Dar se vehiculează informații neoficiale pe marginea subiectului, iar ele sunt cel puțin explozive, inducînd ideea că prevederea din ordonanță vizează doar o tranzacție, de fapt.
Să o luăm metodic.
La finele anului trecut a intrat în linie dreaptă vînzarea operațiunilor din România de către colosul ceh CEZ, operator major pe piața curentului electric.
La fel și în cazul Enel, alt mare operator.
La finele lunii ianuarie, Ziarul Financiar relata din surse neoficiale că în cursa pentru preluarea CEZ au rămas australienii de la Macquarie group, DWS, fond de investiții al Deutsche Bank, Mol din Ungaria, OMV-ul austriac și un consorțiu format din Hidroelectrica, Electrica și SAPE. Informații recente vorbesc despre un număr mai mare de ofertanți.
În noiembrie, grupul CEZ anunța public că ofertele angajante urmau să fie trimise în al doilea trimestru al anului 2020, iar ulterior să fie semnat un acord cu cîştigătorul licitaţiei. Finalizarea tranzacţiei este aşteptată în prima jumătate a lui 2021.
Ne aflăm acum în al doilea trimestru al acestui an.
Iar sursele Inpolitics afirmă că, puțin înaintea expirării termenului limită de 21 aprilie, cea mai bună ofertă ar aparține grupului ungar Mol.
De aici două probleme majore.
Prima e că grupul Mol are un procent important de acțiuni deținute de ruși. Să amintim pe scurt o istorie explozivă: în 2009, rușii de la Surgutneftegas au cumpărat de la austriecii de la OMV – unde de asemenea sunt acționari ruși – un pachet de 20,1% din acțiuni la MOL pentru aproape 2 miliarde de dolari.
Ungurii au luat foc, acuzînd o preluare ostilă și refuzînd să permită reprezentanților ruși accesul în Consiliul de administrație.
Îți poți face bezele cu rușii peste gard, dar sunt domenii unde nu e recomandat să-i primești în curte, își vor fi spus Orban & comp, care mai acuzau că Surgutneftegas e controlată de regimul Putin.
Finalmente, scandalul s-a încheiat, inclusiv după bătălii în justiție, după ce regimul Orban a răscumpărat în pierdere acțiunile de la ruși.
Se spune că bătălia pentru MOL a avut drept efect o puternică răcire a relației dintre Orban și Putin.
Problema e statul ungar deține doar 25% dintre acțiuni, 45% dintre acțiunile MOL fiind tranzacționate pe piața liberă, iar o mare parte dintre acestea ar fi reintrat, treptat, în mîinile rușilor.
Dacă e reală informația că MOL a depus cea mai bună ofertă pentru CEZ, se cheamă că România lui Iohannis se confruntă cu aceeași problemă a Ungariei lui Orban: lasă sau nu rușii să intre într-un domeniu care ține de siguranța națională?
Din alt punct de vedere, se ridică întrebarea dacă nu cumva blocarea tranzacțiilor cu acțiuni din energie se face pentru că MOL e competitor direct al Deutsche Bank, care e interesată și de preluarea Enel, semn că Angela Merkel are gînduri mari cu sistemul energetic românesc.
Caz în care ar putea apărea suspiciunea că guvernul român recurge la manevre incorecte pentru a favoriza anumiți competitori. Ecuația ar putea fi complicată exponențial, în acest caz, de proasta relație a premierului ceh Andrej Babis cu Germania, mai ales după ce Comisia Europeană a stabilit anul trecut că el s-ar afla în conflict de interese. Iar CEZ are ca acționar majoritar statul ceh.
Deocamdată, CEZ a reacționat la măsura ciudată luată de statul român doar la solicitarea presei, declarînd că ”În prezent analizăm în ce măsură Ordonanţa militară nr. 8 afectează procesul de vânzare de active”.
Asta nu înseamnă, însă, că în viitorul apropiat nu ar putea izbucni un scandal imens, cu implicații majore pentru România.
