Curtea de Apel din Bari, Italia, a decis extrădarea fostului președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, autorităților din România, însă hotărârea nu este una definitivă și poate fi atacată cu apel. Gândul a intrat în posesia motivării prin care Curtea de Apel din Bari a admis extrădarea lui Ionel Arsene, dar în schimbul unor precizări și cerințe clare impuse statului român, cu privire la condițiile de detenție din penitenciarele românești.
În documentul citat, este prezentat și faptul că, „din cauza procesului nedrept suferit în România”, Ionel Arsene s-a confruntat „cu o stare clinică de tulburare depresivă majoră, ceea ce prezintă un risc suicidar crescut” al fostului președinte al Consiliului Județean Neamț.
În plus, „în timpul procedurii de amânare, în interesul persoanei predate, avocatul apărării a prezentat rapoarte de expertiză psihiatrică, cu documentația medicală anexată, emise de o unitate publică (ASL RM 2), din care rezultă că în persoana lui ARSENE IONEL, din cauza procesului suferit în România și considerat de acesta ca fiind extrem de nedrept.
«O stare clinică ce integrează cele cinci criterii diagnostice pentru diagnosticul de Tulburare Depresivă Majoră de entitate severă cu caracteristici melancolice conform DSM5-TR 2022 și prezintă risc suicidar ridicat», în cazul acceptării cererii de predare (textual, raportul din 04.04.2015, a fost întocmit la data de 04.04.2015, în baza căruia a fost emis un raport de expertiză psihiatrică. 09.09.2023: „… riscul de suicid este foarte ridicat și ar crește exponențial în cazul extrădării”, se precizează în documentul citat.
Ce a promis statul român în schimbul predării lui Ionel Arsene
- „După predarea domnului Arsene lonel autorităților române de pe Aeroportul Henri Coandă din București, acesta va fi plasat inițial la Penitenciarul București-Rahova pentru a efectua perioada de adaptare la condițiile de detenție.
- El va fi cazat într-o cameră care va garanta un spațiu de cel puțin 4 metri pătrați, excluzând spațiul destinat băii și spațiul destinat mobilierului, indiferent dacă acesta este fix sau mobil.
- Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului București-Rahova va avea o suprafață totală de 30,04 metri pătrați. Din această suprafață totală se va scădea spațiul destinat băii (8,36 metri pătrați) și spațiul destinat depozitării alimentelor și obiectelor personale (2,10 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 19,58 metri pătrați.
- Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,90 metri pătrați), o bancă pentru șezut (0,37 metri pătrați) și un pat supraetajat pe două niveluri (1,52 metri pătrați, luând în considerare doar suprafața ocupată de patul de pe podeaua camerei).
- În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața reală a camerei, de 19,58 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 16,79 metri pătrați.
- În celula de detenție vor fi cazate maximum 2 persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.”
