Pentru contribuabil-ul persoana fizica: pe de o parte guvernul va trebui sa le ofere cash in direct fie printr-un universal basic income sau prin scheme de tip Kurzarbeit ca in Germania care sa permita plata salariilor pentru orice angajat (de la stat, de la privat sau dintr-o profesiune liberala) care se vede lipsit de venit pe aceasta perioada datorita consecintelor Covid19. Cash-ul ar putea ajunge direct in Smartphone-ul fiecarui contribuabil azi, susține într-un articol difuzat de Ziarul Financiar Bogdan Patriniche, un bancher român de la Londra.
Bogdan Patriniche este un bancher român care trăieşte şi lucrează în Londra de peste 20 de ani.
CE MAI SUSȚINE BOGDAN PATRINICHE:
Acest ajutor ar permite finantarea creditului ipotecar si a altor obligatii pe care persoanele fizice le au déjà, cum ar fi chirii, pensii alimentare, obligatii civile, asigurari, utilitati, etc… Ar ajuta moral si material in mod egal fiecare contribuabil roman, indiferent daca lucreaza la stat sau la privat.
In contrapartida, contribuabilul ar trebui sa accepte, ex-post iesirea din criza, taxe directe progresive mai mari, cresteri semnificative de productivitate in sectorul public cuplat cu o reforma a administratiei publice locale si centrale (care ar fi trebuit facuta in ultimii 30 de ani) si re-alinierea si simplificarea unor prestatii publice care sa se mute din offline in online, dupa exemplul tarilor Baltice.
- Pentru contribuabil-ul persoana juridica si societatile commerciale : daca guvernul le sprijina in depasirea crizei, printr-un program masiv de garantii, lichiditate si finantare directa a angajatilor, societatile trebuie sa se angajeze sa-si mentina angajatii (pe cit posibil) si sa-si rostogoleasca obligatiile financiare pina la o data la care se pot restructura, re-esalona de o maniera tolerabila pentru banci; alaturi de banci trebuie sa gaseasca formule creative de garantii, restructurare si reprofilare de credit si de rezolutie.
In contra-partida unei fiscalitati mai reduse la CAS care astazi este extrem de punitiva si descurajeaza munca si angajatorul si guvernul promitind o legislatie de munca mai flexibila, tot guvernul ar trebui sa emita legislatie secundara si decretele de aplicatie pentru orice program de garantii si support in timp util, nu ca declaratii politice de intentie in media ci ca implementare reala la nivelul de executie al cadrului legal, fiscal, administrativ si procedural.
2.Pentru banci – in contrapartida unor credite si garantii generoase furnizate de stat, bancile trebuie sa ramina sponsori ai activitatii economice, incurajind la discount plata anticipata a unor credite, sprijinind refinantarea liniilor de lichiditate si continuitatea activiatii economice, acolo unde exista speranta si societatile commerciale pot supravietui crizei; acolo unde nu, mecanisme de reprofilare de credit, restruturare si rezolutie rapida ar trebuie sa existe. Mecanisme déjà testate in 2009 – 2014 si care pot fi revizitate.
Poate Guvernul Romaniei sa-si asume rolul sau esential in acest dialog trilateral ? Poate sa comunice onest, simplu, concret, direct catre contribuabilii persoane fizice si persoane juridice transmitindu-le un sentiment de incredere si siguranta?
