În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%. E vorba de Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta-Turnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții. În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%), arată un raport al Băncii Mondiale.
Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei concentrează trei localități urbane, care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%: Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și Mihăilești.
Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României (56% din total). Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane:patru reședințe de județ: Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea; trei orașe: Bicaz, Sinaia și Isaccea și un municipiu, Vatra Dornei. Sub 40% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24% mulțumire).
Satisfacția față de spațiile publice este determinantă pentru satisfacția privind locuirea în oraș. 65% din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune. Aprecierea față de spațiile publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest înregistrează cota cea mai ridicată (71%), iar Sud-Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%).
11 centre urbane înregistrează ponderi de mulțumire de peste 70% din totalul populației intervievate. În trei dintre acestea mulțumirea depășește 80% din total: Oradea (88%), Drobeta- Turnu Severin (84%), Sinaia (82%). Sub 50% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane: Bicaz (50%), Caransebeș (48%), Bolintin Vale (46%) și Ploiești (42%).
Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește. Nivelul celmai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%). Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale.
În 9 orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%).
Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătateoferite la nivel local. În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste 60%:Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), TârguSecuiesc (64%) și Slatina (61%).
56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate. Nivelul de mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic (medie 46%). Nord- Vest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar Sud-Muntenia regiunea cu nivel cel mai scăzut (48%).
În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta- Turnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții.
63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor. În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere.
Cinci centre urbane înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).
Disponibilitatea magazinelor reprezintă aspectul cel mai puțin problematic la nivel urban (76% mulțumire). Cinci localități urbane înregistrează valori ale mulțumirii peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (95%), Oradea (89%), Cluj-Napoca, Tg. Jiu (88%) și Moreni (87%). Valoarea cea mai scăzută s-a înregistrat în Ștefănești (Argeș), de 26%.
73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește. Bucureștiul se situează la distanță semnificativă față de medie (62% dintre respondenți au declarat că se simt în siguranță în oraș). Media siguranței urbane în orașele cu populație între 300.000 – 500.000 de locuitori este de 80%. Orașele sub 5.000 de locuitori înregistrează de asemenea o medie ridicată (78% din totalul populației se simte în siguranță). În regiunea Nord-Vest sentimentul de siguranță este mai accentuat (85%).
În cinci municipii reședință de județ se înregistrează valori peste 85%: Alba Iulia (85%), Cluj-Napoca (86%), Oradea (89%), Drobeta-Turnu Severin (91%) și Suceava (93%).
Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului, respectiv 77%. 86% dintre respondenții din regiunea Nord-Vest sunt de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu”. La polul opus, 70% din respondenții din regiunea București-Ilfov sunt de acord cu această afirmație.
În patru orașe sentimentul de siguranță în cartier depășește 90%: Buhuși (90%), Drobeta-Turnu Severin (92%), Suceava (92%) și Sinaia (97%).
