de Silvia Uscov, avocat
OUG-ul pe prescriptie este neconstitutional
Prin Decretul Președintelui României nr. 420 din 25 aprilie 2019 s-a stabilit data „Referendumului pentru justiție” la data de 26 mai 2019 și a doua întrebare adresată cetățenilor a fost următoarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?“. Cu 86,18% răspunsuri de DA referendumul a fost validat ulterior.
Prescripția răspunderii penale tine de domeniul infracțiunilor si pedepselor deci se aplica rezultatele referendumului.
“1.10. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.
1.11. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale, desprins şi interpretat prin coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 – Statul român, art. 2 – Suveranitatea şi art. 61 – Rolul şi structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.
1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61.”
(Decizia CCR nr. 682 din 27 iunie 2012)
Prin urmare, putem desprinde concluzia că, deși referendumul consultativ organizat la data de 26 mai 2019 nu produce efecte directe, el nu poate rămâne la stadiul de simplă opinie exprimată de cetățenii României, ci va produce efectul indirect al constatării neconstituționalității unor prevederi contrare voinței poporului, ca expresie a suveranității naționale.
Chiar dacă, ulterior, ordonanța de urgență va fi aprobată prin lege, nu are vreo înrâurire asupra atenuării criticilor de neconstituționalitate mai sus evidențiate, adoptarea acestei legi neputând acționa ca o operațiune de validare sau îndreptare a unui act normativ neconstituțional, deoarece operațiunea de aprobare a unei ordonanțe de urgență în procedură parlamentară este doar o consecință a aplicării art. 115 alin. 5 Constituția României prin care Parlamentul României își însușește, în calitate de legiuitor primar, dispozițiile ordonanței de urgență.
P.S. Poate data viitoare nu mai folosiți instrumentele referendumului fara sa va gândiți la consecințele juridice (pe care le-am expus încă de atunci, dar propaganda a fost mai puternica). E adevărat, aveti un as in mâneca acum, judecătorii CCR pe care tocmai i-ati numit.
