COMENTARIU DEUTSCHE WELLE de Frank Hofmann
Întrecerea electorală din Austria dintre Norbert Hofer şi Alexander van der Bellen nu a fost lipsită de trimiteri la perioada nazismului.
O campanie electorală ca un deja-vu, cu interminabile dueluri televizate şi lovituri sub centură. Ţara se pregăteşte să încheie o interminabilă secvenţă electorală extrem de indecisă între Norbert Hofer, candidatul Partidului Libertăţii (FPÖ), adeptul unei linii eurosceptice şi anti-imigraţie, şi Alexander Van der Bellen, ecologist liberal care se prezintă drept independent. Situaţia a fost generată de decizia Curţii Constituţionale din Austria, care a admis existenţa unor nereguli în timpul numărătorii voturilor exprimate la alegerile din iulie. În consecinţă, judecătorii au dat câştig de cauză FPÖ, partid condus cândva de defunctul Jörg Haider. În urma admiterii contestaţiei s-a stabilit că al doilea tur de scrutin trebuie reluat.
Nu este exclus ca durata neobişnuit de lungă a campaniei electorale să fi stimulat apariţia unor gesturi cu tentă nazistă. Un membru al Partidului Libertăţii din Austria (FPÖ) a publicat în spaţiul virtual una din fotografiile electorale ale lui Alexander Van der Bellen. Imaginea îl înfăţişează pe fostul şef al ecologiştilor într-un cadru alpin, alături de câinii săi din rasa ciobănesc german.
Reprezentantul FPÖ a comentat fotografia astfel: „Imagine în care îl putem vedea pe Hitler alături de câinii lui”. Incidentul l-a determinat pe Van der Bellen să-l ia la întrebări pe contracandidatul său, Norbert Hofer, chiar în timpul unui dezbateri televizate: Vi se pare în regulă acest lucru, domnule Hofer? Acesta din urmă a replicat că are la rândul său probleme din cauza incidentului, acuzând faptul că-i sunt vandalizate afişele electorale şi pictate cu simboluri naziste.
Autorul analogiei Van der Bellen-Hitler s-a disculpat şi a precizat că nu a vrut să sugereze nimic negativ. „Totuşi, conceperea imaginii, din care nu lipsesc Alpii, gardul din spate şi câinele lup este nefericită, dacă ţinem cont de evenimentele istorice din trecut”.
FPÖ, derapaje extremiste
Nu este prima oară când Partidul Libertăţii din Austria este acuzat de derapaje nepermise. Hofer însuşi nu a făcut un secret din faptul că face parte din asociaţia studenţească „Marko-Germania zu Pinkafeld”.
Publicistul Hans-Henning Scharsach, autorul volumului „Lupta lui Haider”, a publicat cu ocazia campaniei electorale prezidenţiale câteva puncte de vedere referitoare la legăturile lui Hofer cu zona asociaţiilor studenţeşti extremiste din Austria. Conform acestuia, Hofer este adeptul apartenenţei la „patria germană, indiferent de frontierele existente”. Pentru Scharsach, poziţionarea naţională germană este strâns legată de convingerea lui Jörg Haider privind „naşterea naţiunii austriece”, un subiect dezbătut şi de Adolf Hitler în „Mein Kampf”.
Faptul că funcționarii FPÖ au rădăcini adânci în astfel de asociații studențești naționaliste nu este un lucru nou. Dacă Jörg Haider, fostul lider al partidului, nu a escamotat această apartență, Norbert Hofer respinge acuzațiile conform cărora ar fi un apropiat al grupărilor de extrema dreaptă.
Democraţia va face faţă unei victorii a lui Hofer
La rândul ei, publicista Barbara Toth consideră că naţionalismul german din asociaţiile studenţeşti este astăzi mai degrabă „austriac”. „Acestea sunt parte integrantă a FPÖ, ceea ce nu mai scandalizează pe nimeni în Austria”, spune Toth.
La fel de fireşti – un reflex al societăţii civile – sunt şi protestele anuale împotriva balului organizat de membrii asociaţiilor studenţeşti la Viena. La contra-demonstraţii participă şi comunitatea culturală israeliană. Odată cu victoria pe muchie de cuţit a lui Hofer în primul tur de scrutin, aplombul criticilor la adresa Partidului Libertăţii din Austria s-a mai diminuat. În opinia lui Martin Engelberg, liderul partidului evreiesc Chaj, eventuala victorie a lui Hofer va schimba Austria, însă democraţia nu va claca.
O parte din membii mai vechi ai FPÖ au reacţionat iritaţi la acuzaţiile conform cărora Hofer ar fi apropiat de grupări de extremă dreaptă. Nu puţini dintre reprezentanţii partidului îi acuză pe oamenii lui Van der Bellen că, „în lipsă de idei, apelează la sperietoarea nazistă”.
Multitudinea de referiri la amănunte din vremea nazismului este rezultatul „deficitelor pe care le avem la capitolul clarificării trecutului nostru naţional-socialist”, este de părere Bernhard Gaul, redactor la cotidianul austriac „Kurier”.
