Austria este un partener firesc al Ungariei şi al Grupului de la Visegrád (V4), aceste ţări pot coopera în multe domenii, a declarat, joi, prim-ministrul Viktor Orbán, la summitul liderilor Grupului V4 şi Austria. Premierii ţărilor din Grupul de la Visegrád (Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia) s-au consultat cu cancelarul austriac şi au susţinut o conferinţă de presă comună, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Viktor Orban a subliniat că, pentru Europa Centrală, Austria a
rămas un important investitor, o piaţă şi un partener commercial;
totodată Austria va continua să fie şi în viitor un partener de
securitate important, deoarece în privinţa migraţiei “suntem în
aceeaşi oală”. Dacă migranţii penetrează în Austria dinspre
Ungaria, ori rămân acolo, ori se deplasează mai departe în
Germania, din acest motiv este şi în interesul Austriei ca poliţia
de frontieră ungară să fie de succes, a explicat premierul ungar.
Potrivit prim-ministrului, principalul rezultat al întâlnirii
de astăzi este identificarea domeniilor de cooperare cum ar fi:
migraţia, securitatea, protecţia frontierelor, competitivitatea,
lupta împotriva schimbărilor climatice şi extinderea UE. În acelaşi
timp, au fost identificate şi domeniile de “non-cooperare”, cum ar
fi energia nucleară, a adăugat acesta.
Politicianul a menţionat că această întâlnire a fost deosebit
de importantă pentru Grupul de la Visegrád, deoarece a semnalat
lumii că nu doresc să se izoleze, ci să caute posibilităţile de
cooperare cu celelalte ţări europene.
Recent reales cancelar al Austriei, Sebastian Kurz a anunţat joi la o reuniune a Grupului de la Vişegrad, desfăşurată la Praga, că doreşte să medieze în cadrul Uniunii Europene între ţările din Est şi cele din Vest, transmite agenţia DPA.
După ce s-a întâlnit în capitala cehă cu premierii Ungariei, Cehiei, Slovaciei şi Poloniei, Kurz şi-a exprimat regretul că după 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier au apărut noi diviziuni şi tensiuni în Europa.
Chiar în ziua în care cancelarul austriac a făcut această declaraţie, Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluţie critică la adresa Ungariei şi Poloniei, ţări acuzate de instituţiile comunitare că nu respectă ”valorile europene”. Reformele judiciare în Polonia şi măsurile Ungariei împotriva migranţilor sunt principalele chestiuni care tensionează relaţiile acestor ţări cu Bruxellesul, care a adoptat mai multe proceduri de infringement împotriva lor pentru încălcarea statului de drept şi a activat de asemenea articolul 7 din tratatul UE.
Cele patru ţări ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia) au reconfirmat la summitul de la Praga poziţia lor comună de respingere a încercărilor Bruxelles-ului de a redistribui migranţii între statele UE, reafirmând că resping orice mecanism de cote obligatorii.
Austria a fost descrisă la această reuniune de către premierul ungar Viktor Orban drept un ”partener natural” al Grupului de la Vişegrad. Răspunzând unei întrebări, premierul ungar a spus că ţările din acest grup au acţionat unit pentru ca în viitorul cadru bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 obiectivele de mediu ale blocului comunitar să nu fie finanţate pe seama fondurilor de coeziune. ”Dacă dorim mai multă Europă, avem nevoie de mai mulţi bani, dar nu pe seama vechilor programe”, a subliniat şeful executivului de la Budapesta.
Această temă a tranziţiei energetice a fost însă un subiect divergent la summitul de la Praga, în contextul Pactului Ecologic european prin care UE doreşte să avanseze către o economie neutră în emisii de CO2. Astfel, Kurz s-a declarat împotriva intenţiilor Cehiei de a extinde producţia de energie nucleară, în timp ce Polonia, ţară al cărei sistem energetic este puternic dependent de cărbune, a respins presiunile de a converti aceste sistem către surse de energie mai puţin poluante, premierul polonez Mateusz Morawiecki afirmând că neutralitatea climatică urmărită de acel pact ecologic este ”un drum lung şi complicat”.
Statele est-europene au avertizat că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de realizarea obiectivului ”zero emisii de carbon cu efect de seră” enunţat în Pactul Ecologic al UE, iar pentru aceasta au nevoie de o sporire a alocărilor de fonduri europene.
Mecanismul pentru o tranziţie justă avut în vedere de Comisia Europeană prevede mobilizarea unui cuantum de cel puţin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socio-economic al tranziţiei energetice, Polonia urmând să beneficieze de aproximativ un sfert din investiţiile totale, respectiv circa 27 miliarde de euro. Urmează Germania, cu investiţii de 13,4 miliarde de euro, România cu 10,1 miliarde de euro şi Cehia cu 7,8 miliarde de euro, potrivit Bloomberg News.