Cercetătorii au descoperit, pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca, cele mai vechi picturi murale renascentiste ale oraşului şi regiunii. Picturile murale din fosta sală de consiliu a vechii Parohii Reformate sunt considerate unice din mai multe puncte de vedere, scrie portalul Krónika.ro.
Potrivit restauratorului mural Lóránd Kiss şi istoricului de artă Attila Weisz, picturile murale din Casa Herepei au o importanţă istorică artistică excepţională.
În clădirea istorică din centrul oraşului, care se află în renovare, au fost efectuate mai multe cercetări, iar cel mai important rezultat îl reprezintă fragmentele murale renascentiste descoperite în fosta cameră de consiliu. Pe bolta şi pe pereţii laterali ai încăperii au fost găsite inscripţii cu caracter moralizator, în limba latină şi maghiară, înconjurate de ornamente florale specifice perioadei respective.
“Picturile murale au o semnificaţie culturală şi istorică foarte importantă; pe de-o parte, pentru că în momentul de faţă sunt singurele picturi murale ale Renaşterii târzii cunoscute în Cluj-Napoca, iar pe de altă parte, pentru că reflectă cu fidelitate oraşul de pe vremuri, când acesta se afla în perioada sa de glorie”, a declarat Lóránd Kiss, pentru Krónika.
Restauratorul a adăugat că în clădire există două straturi de picturi murale, primul fiind realizat la mijlocul secolului al XVII-lea, iar cel de-al doilea, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Ambele s-au păstrat într-o stare destul de bună.
“Ar fi important atât din punctul de vedere al istoriei artei, cât şi din punctul de vedere al istoriei culturii, ca cele descoperite să devină o comoară publică, întrucât ar oferi o imagine perfectă a ceea ce a fost mediul renascentist-protestant al Clujului”, a spus restauratorul mural Lóránd Kiss, potrivit căruia şi subiectul imaginilor şi inscripţiilor este unul foarte rar.
Potrivit lui Attila Weisz, un rol important în istoria Casei Herepei – care a funcţionat şi ca o clădire oficială, de birouri – au avut atât Gábor Bethlen, cât şi principele transilvănean György Rákóczi I, care au fost patroni ai clădirilor şi instituţiilor reformate de pe strada Mihail Kogălniceanu.
Sala principală dinspre stradă a funcţionat ca sală de consiliu şi a fost cea mai reprezentativă încăpere a casei. Probabil că cei care au comandat picturile murale unice au fost cei din presbiteriu.
Attila Weisz a relatat că inscripţiile în limba latină şi maghiară, cu un conţinut moralizator, au avut nu numai un scop decorativ, ci au avut şi rolul de a ajuta consiliul în luarea unor decizii corecte. Întrucât descoperirea picturilor murale are loc, deocamdată, pe bucăţi, ele nu au putut fi văzute încă laolaltă, însă expertul speră că în timpul lucrărilor ulterioare vor putea fi citite în întregime, iar mai apoi, interpretate.
